Ce s-a intamplat in spatele cortinei in weekendul de foc al Europei

Nu a fost deloc usor pentru liderii europeni sa ajunga la un consens in ceea ce priveste modalitatea prin care extinderea crizei datoriilor din Grecia catre alte state din zona euro sa fie prevenita.

Pachetul de 750 mld. euro pus pe masa de guvernele din zona euro a avut insa la baza o propunere venita din partea Italiei, potrivit unui document publicat de cotidianul Sole 24 Ore si citat de Bloomberg.

Textul final al acordului dintre liderii europeni a fost inspirat din documentul intitulat "Planul B", pregatit de directorul general al Trezoreriei Italiei Vittorio Grilli. Documentul evidentia necesitatea crearii unui "fond menit sa stabilizeze moneda euro". "Fondul este finantat prin emisiuni de titluri de datorie sub egida Uniunii Europene si este autorizat sa cumpere obligatiuni emise de statele membre", se arata in documentul publicat de Sole 24 Ore.

Scepticismul germanilor, piatra de moara a pachetului de 750 mld. euro

Cancelarul german Angela Merkel era saptamana trecuta foarte ferma pe pozitii si excludea din start orice ajutor suplimentar pentru Grecia sau pentru alte state cu probleme, conform Financial Times. Dupa ce a avut o serie de discutii cu presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso si cu presedintele Bancii Centrale Europene Jean-Claude Trichet, Merkel a ajuns la concluzia ca nu doar Atena se afla pe buza prapastiei, ci intreaga zona euro.

Daca mai avea insa indoieli, un telefon din partea presedintelui Barack Obama, care solicita un raspuns rapid din partea Europei pentru a stabiliza pietele financiare si care promitea sprijin din partea Statelor Unite, a convins-o pe Merkel sa isi dea acordul pentru crearea unui mecanism financiar prin care eventualele crize sa fie eliminate din start. "Europa are nevoie de ceva mare", i-a spus Obama referindu-se la valoarea pachetului pe care il pregateau liderii europeni.

Momentul adevarului a venit la reuniunea de vineri, atunci cand Trichet a prezentat liderilor din zona euro evolutia exploziva de saptamana trecuta a randamentelor obligatiunilor guvernamentale.

"Discursul alarmant al lui Trichet i-a trezit la realitate pe cei prezenti la reuniunea de vineri. Pana in acel moment, nimeni nu era pregatit pentru un pachet de o asemenea amploare", a declarat un oficial european, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. A urmat la pupitru presedintele francez Nicolas Sarkozy, care a avertizat ca Uniunea Europeana ar putea "exploda" daca nu se vor lua masuri drastice. Tot el a propus ca BCE sa cumpere obligatiuni guvernamentale - o provocare nu numai la adresa independentei institutiei, ci si a ideologiei monetariste pe care aceasta a mostenit-o de la banca centrala a Germaniei (Bundesbank).

La propunerea lui Merkel, oficialii europeni s-au reunit duminica pentru a stabili cum vor actiona mai departe. Sedinta a durat aproape 12 ore, in conditiile in care au existat disensiuni cu privire la modul in care mecanismul de stabilizare va fi finantat. Daca Germania a anuntat ca vrea imprumuturi bilaterale, tari precum Italia si Spania s-au aratat reticente, temandu-se ca nu vor reusi sa stranga sumele necesare si pledand mai degraba pentru garantii guvernamentale. Decizia finala a fost de a crea un vehicul special de investitii care sa stranga pana la 440 mld. euro in urmatorii trei ani prin imprumuturi si garantii guvernamentale. Totodata, 60 mld. euro ar urma sa vina din partea tuturor statelor UE, iar o treime din pachet, adica 250 mld. euro, va fi contributie din partea FMI.

Vesti bune dupa miezul noptii

Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a anuntat detaliile privind acest mecanism in valoare de 750 mld. euro in noaptea de duminica spre luni, la ora 3 dimineata, la doua ore dupa ce pietele valutare de la Tokio si-au deschis sedinta de tranzactionare. A urmat Trichet, care a anuntat intentia BCE de a cumpara obligatiuni guvernamentale.

Maratonul de aproape 12 ore, care a testat la maximum capacitatea Europei de a improviza pentru a iesi cu bine dintr-o criza care ameninta sa ingroape proiectul uniunii economice si monetare, a avut luni efectul scontat. Bursele si euro au urcat vertiginos, semn ca investitorii au asteptat cu entuziasm o asemenea veste. Ieri insa bursele si moneda unica au revenit pe rosu, in conditiile in care pietele au inceput sa se teama ca nici macar pachetul de 750 mld. euro nu va suficient pentru a scoate Europa din impas.

Cursa contra cronometru

• Reuniunea de vineri era programata sa inceapa la ora 19, insa presedintele francez a ajuns cu trei ore mai devreme, pentru a purta discutii bilaterale cu majoritatea liderilor din zona euro si pentru a-i convinge sa colaboreze pentru un mecanism menit sa apere integritatea monedei euro.
• Germania a exclus o asemenea initiativa. Atunci cand Merkel a ajuns la Bruxelles insa, in jurul orei 18, Sarkozy a pus-o pe aceasta in fata faptului implinit, dupa ce a primit sustinere din partea celorlalti reprezentanti ai statelor ce folosesc moneda euro. Acordul Germaniei era insa crucial in orice decizie la nivel de zona euro.
• Reuniunea de duminica a ministrilor de finante, care a pus bazele mecanismului de stabilizare a zonei euro in valoare de 750 mld. euro, a durat aproape 12 ore.
• Au existat disensiuni cu privire la modul in care vehiculul special de investitii, cu ajutorul caruia vor fi ajutate statele cu probleme, ar urma sa fie finantat. Germania dorea imprumuturi bilaterale, in timp ce tari precum Italia si Spania au pledat pentru garantii guvernamentale.
• Anuntul privind atingerea unui acord a venit la ora 3 noaptea, la scurt timp dupa ce pietele asiatice si-au deschis sedintele de tranzactionare.