Ce ii nemultumeste pe investitori: Europa vrea sa rezolve criza datoriilor prin noi datorii

Similar giganticului program financiar salvator anuntat de Statele Unite in 2008 dupa falimentul Lehman Brothers, mecanismul anuntat de Europa a descretit pentru putin timp fruntile investitorilor preocupati de un posibil colaps al pietei, indicele Stoxx Europe 600 postand luni cel mai mare avans din ultimele 17 luni. Insa temerile legate de viabilitatea acestuia pe termen lung nu au fost spulberate, scrie Bloomberg.

Stoxx Europe 600 pierduse ieri la jumatatea sedintei de tranzactionare 1,61%, pana la 250,03 puncte. Indicele european de referinta a avansat cu 7,2% luni, dupa ce Uniunea Europeana si Fondul Monetar International au dezvaluit detaliile pachetului de asistenta financiara, iar Banca Centrala Europeana a spus ca va achizitiona titluri de datorie guvernamentale si private.

Si indicii nationali de referinta s-au depreciat ieri. FTSE 100, indicele britanic, se depreciase la jumatatea sedintei cu 1,74%, pana la 5.293,51 puncte. Declinul DAX-ului german a fost mai moderat, de 1,12%, atingand valoarea de 5.950,6 puncte. Cel mai puternic s-a depreciat indicele francez CAC 40, 2,14%, pana la 3,640,72 puncte.

Euro s-a depreciat in raport cu dolarul cu 0,95%, pana la un curs de schimb de 1,2680 dolari pentru o moneda europeana.

Datoriile nu sunt o solutie

Dupa o zi in care pietele din intreaga lume au explodat de bucurie la anuntul Europei, care a pregatit 750 de miliarde de euro pentru a-si apara moneda, mecanismul financiar si-a pierdut proprietatile de panaceu.

Puse sub lupa, promisiunile europenilor de a oferi sute de miliarde de euro sub forma de credite si garantii statelor membre ale uniunii economice si monetare s-au dovedit a nu fi la fel de stralucitoare: s-a decis solutionarea unei crize a datoriilor prin crearea de noi datorii.

Mecanismul de finantare creat de UE urmeaza a strange bani din emisiunea de titluri de datorie, bani pe care ii va oferi statelor cu probleme. Fondul nu exista inca, si pentru a fi creat este necesar acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Proiectul este momentan in faza teoretica si pare mai greu de implementat decat programul similar din SUA - TARP. "Nu poti solutiona o criza a datoriilor emitand mai multe titluri de datorie sau venind cu garantii", a spus Christian Blabjerg, strateg-sef pe divizia de actiuni de la Saxo Bank din Danemarca. "Pietele vor reveni si vor incerca sa testeze bunavointa BCE/UE si modul in care sunt dispusi oficialii europeni sa solutioneze aceasta criza a datoriilor."

Decizia este primita insa cu bratele deschise de unii oficiali, care cred ca astfel s-a putut evita un dezastru mondial.

"Daca am fi esuat, ne-am fi confruntat cu declinul euro, apoi cu cel al dolarului si al altor monede", este de parere Giulio Tremonti, ministrul italian de finante. "Ar fi fost aproape o catastrofa mondiala", a adaugat el comparand acordul cu o "lupta pe viata si pe moarte".

Decizie controversata

O alta intrebare care apare este daca salvarea economiilor din situatii dificile nu alimenteaza un comportament iresponsabil din partea acestora. Unele tari ar putea continua sa evite sa adopte masurile necesare pentru reducerea datoriei publice si a deficitului bugetar - masuri cu impact social, periculoase pentru politicieni - asteptand sa fie salvate.

"Achizitia de obligatiuni guvernamentale este riscanta din punctul de vedere al stabilitatii, si din acest motiv privesc cu un ochi critic decizia consiliului BCE, chiar si in aceasta situatie extraordinara", a marturisit Axel Weber, membru al consiliului BCE. "Este esential ca acum riscurile sa fie tinute sub control."

Comentariile lui Weber au survenit dupa ce presedintele BCE Jean Claude Trichet a declarat ca decizia bancii de a achizitiona active nu a fost sustinuta de toti cei 22 de membri ai consiliului.

Scenariu: daca Spania ar avea nevoie de bani

• Spania mai are de platit anul acesta datorii de 76,5 mld. euro, iar anul viitor de 84 mld. euro.
• In prezent, randamentul obligatiunilor pe zece ani ale Spaniei se afla la 3,96% pe an.
• Daca Spania, care reprezinta 12% din PIB-ul zonei euro, ar ajunge intr-un punct in care nu s-ar mai putea finanta singura, dobanzile obligatiunilor tarilor europene ar incepe sa urce.
• Sutele de miliarde de euro necesare pentru mecanismul de stabilizare ar fi obtinute astfel cu un pret mai mare.
• Aceasta situatie ar apasa greu asupra altor state puternic indatorate, precum Portugalia, Franta, Italia si Marea Britanie, care sustin mecanismul.

Viitorul Europei nu este tocmai roz

Ce urmeaza pentru Europa, acum ca liderii europeni au gasit o solutie pentru o eventuala contagiune dinspre Grecia?

Pe termen scurt, analistii financiari se asteapta ca pachetul de 750 mld. euro sa blocheze propagarea crizei elene, ce s-a intensificat in ultimele cinci luni si care ameninta sa puna in pericol nu numai economia europeana, ci si pe cea mondiala, scrie agentia de presa Thomson Reuters. Cu toate acestea, pachetul nu reuseste sa corecteze derapajele de ordin politic si economic din cele 16 state europene, in mod particular, si din Uniunea Europeana, in ansamblu, care au fost de altfel motivele principale care au declansat criza. "Au pus pe masa un mecanism de reactie la criza. Acest lucru nu inseamna neaparat ca au ajuns la un acord privind coordonarea politicilor economice pe termen lung, iar acesta este un aspect mult mai important pentru stabilitate", a declarat Janis Emmanouilidis, analist in cadrul Centrului de Politici Europene, un think-tank din Bruxelles. "Miezul" crizei este dat de datoriile si deficitele bugetare excesive ale Portugaliei, Irlandei, Greciei si Spaniei, regrupate sub acronimul PIGS, precum si de problemele structurale profunde cu care tarile sud-europene se confrunta de foarte multa vreme. Un mecanism de stabilizare, chiar si de o asemenea amploare, nu aduce o solutie la aceste chestiuni. Vor exista presiuni asupra Portugaliei, Irlandei si Spaniei sa adopte masuri de austeritate similare celor din Grecia, care vor atrage proteste din partea populatiei, dar care sunt indispensabile pentru a asigura integritatea zonei euro. Acest proces de "sterilizare" a statelor cu probleme din zona euro va fi destul de indelungat si ar putea produce diviziune la nivel de regiune, in conditiile in care tari mai disciplinate din punct de vedere fiscal, asa cum sunt cele nordice, nu vor mai accepta sa fie trase in jos de statele membre sudice. "Urmeaza multi ani de «durere» pentru statele din sudul Europei, acesta este doar inceputul", a avertizat Charles Grant, directorul Centrului pentru Reforma Europeana de la Londra. Andreea Neferu

Estonia este un model pentru tarile care aspira la euro

Estonia, cel mai putin indatorata membra a Uniunii Europene, ar putea reprezenta standardul la care vor fi raportate alte candidate la intrarea in zona euro, odata ce va fi reluat procesul de extindere a uniunii monetare, scrie Bloomberg.

Statul baltic va devansa in acest an cele 16 state membre ale zonei euro in privinta criteriilor fiscale impuse UE, conform Comisiei Europene. Acest lucru inseamna ca Estonia va beneficia probabil de sustinerea oficialilor UE in momentul in care acestia vor evalua cererea de aderare la euro a tarii, declara Christian Keller, economist-sef pe piete emergente in cadrul Barclays Capital. "Estonia pare sa fie un model al disciplinei fiscale pe care UE o doreste in intreaga zona euro", adauga Keller.

Pachetul de sustinere financiara in valoare de 750 de miliarde de euro convenit de strategii UE pe 10 mai a redus din presiunile exercitate de unele grupuri in sensul stoparii extinderii zonei euro pe o perioada de mai multi ani, arata economistul Barclays Capital. Presedintele Comisiei Europene Jose Barroso a declarat ca Estonia va adera cel mai probabil la zona euro in scurt timp, tara urmand a fi a doua cea mai mica economie euro dupa cea a Ciprului. Desi guvernul eston nu are obligatiuni scadente, investitorii tranzactioneaza contracte swap pe riscul de credit legate de datoria tarii. Randamentul mediu al acestora a atins 98 de puncte baza (0,98%) la sfarsitul lunii martie, comparativ cu 141 puncte (1,41%) in cazul titlurilor italiene pe cinci ani. Estonia, cu o datorie publica estimata la 9,6% din PIB in acest an si un deficit egal cu 2,4% din PIB, este o "exceptie", in timp ce alte tari candidate si-ar putea amana trecerea la euro, se arata intr-un raport al Fitch. Masurile de austeritate adoptate de Estonia au afectat cererea, iar economia s-a contractat cu 14,1% anul trecut si cu 2,3% in primele trei luni ale lui 2010. Catalina Apostoiu