Europenii trebuie sa inceapa sa stranga cureaua pentru ca guvernele nu le mai pot asigura traiul de pana acum

Tarile sud-europene se intrec in masuri anticriza, insa este greu de spus cat de pregatita este populatia sa inteleaga si sa suporte costurile generate de supraindatorarea autoritatilor.

Dupa ce Grecia a fost nevoita sa anunte initiative destul de dureroase pentru populatie, care de altfel a reactionat violent prin proteste de strada, a venit si randul altor state din sudul Europei sa aplice aceeasi terapie.

Intrebarea este insa cum va reactiona portughezul sau italianul de rand, pus in fata situatiei de a primi mai putini bani la salariu sau de a plati taxe mai mari?

Gideon Rachman, unul dintre editorialistii de top ai cotidianului britanic Financial Times, a avertizat asupra faptului ca Europa nu este pregatita pentru masuri de austeritate. "Este adevarat ca tari precum Letonia si Irlanda au «inghitit» deja pastila reducerii de salarii si pensii. Insa amandoua sunt tari ce au avut de infruntat perioade de saracie in trecut, urmate de boom-uri masive si nesustenabile", potrivit editorialului semnat de Rachman.

Cu toate acestea, nu toate tarile sunt pregatite pentru asemenea masuri, asa cum au aratat-o si recentele proteste din Grecia, pentru ca multi dintre europeni privesc toate beneficiile sociale ca fiind drepturi fundamentale. "Ei (europenii - n.r.) au incetat insa sa se mai intrebe, cu mult timp in urma, cum sunt platite toate aceste beneficii", a explicat Rachman.

"In prezent, consensul este de a inscrie politica fiscala pe o traiectorie sustenabila, pentru ca in caz contrar, credibilitatea zonei euro risca sa fie afectata. Intr-adevar, exista o latura negativa, si anume costurile sociale, dar in ansamblu, Europa nu are incotro. Alternativa este o criza a increderii", a declarat Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica. "Modul in care vor fi primite masurile de austeritate depinde de capacitatea de comunicare a guvernelor si difera de la tara la tara. Reactia este data si de cultura unui popor. Spre exemplu, grecii au avut proteste si lupte de strada si anii trecuti, cand nu existau masuri de austeritate", potrivit lui Laurian Lungu.

Hora austeritatii

Prim-ministrul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero si-a infuriat aliatii din sindicate, insa a entuziasmat pietele financiare dupa ce a anuntat miercuri o masura-surpriza de reducere a salariilor bugetarilor cu 5%, menita sa mai tempereze deficitul bugetar urias al tarii, care s-a ridicat la 11,2% in 2009, scrie Financial Times.

Decizia lui Zapatero de a reduce salariile in sectorul de stat incepand cu luna iunie si de a le ingheta pe toata perioada anului viitor sugereaza gravitatea provocarilor cu care se confrunta Spania.

Printre masurile pe care guvernul de la Madrid mai vrea sa le implementeze se numara si o reducere cu 6 mld. euro a investitiilor in sectorul public, economii de 1,2 mld. euro realizate de autoritatile regionale si locale, inghetarea pensiilor, eliminarea indemnizatiei de 2.500 de euro la nasterea unui copil, o micsorare cu 600 mil. euro a ajutoarelor externe si economii cu produsele farmaceutice din sistemul public de sanatate.

Cum se risipesc banii italienilor

Si italienii promoveaza austeritatea si vor mai nou sa loveasca si in inaltii oficiali, astfel ca Renato Brunetta, ministrul pentru reformarea administratiei publice, se afla intr-o pozitie deloc comoda in incercarea sa de a convinge ministerele si autoritatile locale sa renunte la flotele uriase de masini oficiale, care au devenit in ochii multor italieni, si nu numai, un simbol al modului in care banii publici se risipesc.

Limuzinele Maserati de 150.000 de euro parcate in fata ministerelor au devenit o obisnuinta in peisajul cotian al Romei, acestea facand parte dintr-o flota care, potrivit presei, numara nici mai mult nici mai putin de 626.000 de masini - de peste zece ori mai mult decat in cazul Frantei, Germaniei si Marii Britanii. Numai in ultimii trei ani, "armata pe roti" a autoritatilor italiene s-a imbogatit cu inca 50.000 de automobile.

Ieri si autoritatile portugheze se pregateau sa anunte un pachet de masuri axat pe cresterea generala a impozitelor. Presa portugheza vehicula ca guvernul de la Lisabona va impune un impozit extraordinar pe salarii, menajand insa cele mai mici venituri. Totodata, TVA ar urma sa fie majorata de la 20% la 21%, iar salariile bugetarilor reduse.

La regim

Ce masuri de austeritate au luat tarile din Europa

Spania

• Reducerea salariilor din sistemul de stat cu 5%.
• Micsorarea cu 6 mld. euro a investitiilor din sectorul public.
• Inghetarea pensiilor.

Portugalia

• Impunerea unui impozit extraordinar pe salarii, menajand insa cele mai mici venituri.
• Majorarea TVA-ului de la 20% la 21%.
• Diminuarea remuneratiilor primite de ministri, deputati, directori de companii de stat cu 5%.

Grecia

• Reducerea cheltuielilor bugetare cu 10% din PIB.
• Majorarea TVA de la 21% la 23%.
• Eliminarea salariilor al 13-lea si al 14-lea, primite de greci la Craciun si la Paste.

Letonia

• Reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, iar in viitorul apropiat sunt asteptate noi reduceri.
• Disponibilizarea a 14.200 de bugetari, echivalentul a 20% din numarul total.
• Masurile sunt asteptate sa reduca cheltuielile bugetare cu 10% din PIB.

Bulgaria

• Reducerea cheltuielilor bugetare cu 20% anul acesta.
• Guvernul vrea sa lanseze reforme structurale majore ale sistemului de sanatate si de pensii.
• Reducerea pana la 200 mil. euro a cheltuielilor cu ajutoarele sociale, subventiile si infrastructura.

Romania

• Reducerea salariilor din sistemul bugetar cu 25%.
• Reducerea pensiilor cu 15%.
• Impozitarea tichetelor de masa, a dobanzilor la depozitele bancare, a veniturilor de pe Bursa.