Mircea Geoana - Despre comportamentul porcesc si falimentul moral

De la fluctuatiile cursului monedei euro la prabusirea inexplicabila a indicilor bursieri americani, evenimentele ultimelor saptamani reflecta fara vreun dubiu atitudinea pietelor financiare fata de economiile emergente. Mesajul este cat se poate de clar: "Pana la noi ordine, sunteti cu totii niste porci."

Cuvantul nu e folosit in sensul propriu, dar modul in care e utilizat este poate la fel de grav. "PIGS" a devenit acronimul infam care aduna tarile cu probleme economice de natura sa destabilizeze zona euro, Uniunea Europeana si nu numai: Portugalia, Italia, Grecia, Spania. Intr-o lume a pietelor interconectate insa, acelasi termen ajunge sa descrie aproape orice tara care se confrunta cu dezechilibre macroeconomice. Mai mult, pietele financiare sunt foarte putin dispuse sa acorde prezumtia de nevinovatie economiilor emergente care dau semne de vulnerabilitate. E lunga lista tarilor din UE ale caror deficite sau datorie externa ridicau semne de intrebare. PIGS sunt insa toate in zona euro si ameninta nu doar constructia financiar-monetara a Europei, ci si fundamentele coeziunii economice europene. Pe scurt, traim intr-un context determinat de o profunda nervozitate, in care tari ca Romania sunt si vor fi judecate din ce in ce mai mult cu un grad sporit de severitate in pietele financiare.

Ce face Guvernul Romaniei in acest context? Deocamdata nu stim prea multe, dar ce stim nu ne ofera motive sa fim optimisti. Ni s-a spus ca trebuie reduse cheltuielile din sectorul bugetar si ca se taie salariile si pensiile. Nu stim inca metodele prin care guvernul Basescu-Boc va hotari cine sunt cei de care se poate debarasa, dar e greu de imaginat ca e vorba de oamenii adusi de ei in sistemul bugetar.

Mai grav este faptul ca o examinare sumara a cifrelor de care dispunem arata ca reducerea pensiilor si a salariilor, de o maniera uniforma si brutala, nu este medicamentul de care are economia nevoie. Cifrele nu se leaga, iar argumentatia guvernamentala arunca sistematic publicul catre piste false pentru a ascunde impotenta in fata crizei, lipsa bunei guvernari si protejarea intereselor economice de partid. In bugetul de stat al Romaniei cresc sistematic cheltuielile administrative. Se arunca cu banii pe licitatii si achizitii, apoi se taie de la pensii si salarii cand nu se fac incasari din cauza evaziunii si a economiei subterane. Buna guvernare nu seamana cu o pompa: creste economia - dam pensii mai mari, scade economia - taiem pensii. Pentru asta nimeni nu are nevoie de un guvern! Buna guvernare inseamna utilizarea bugetului ca instrument de gestiune si deci de crestere economica si productivitate pe termen mediu si lung.

In anul 2009, produsul intern brut a scazut cu echivalentul a 5,7 miliarde de euro, la cursul mediu al anului trecut. In aceeasi perioada, creditul intern guvernamental a crescut cu 7,5 miliarde de euro. De asemenea, creditul extern guvernamental a crescut cu 11,1 miliarde de euro, in total cu 18,6 miliarde de euro, la care se mai adauga un miliard anul acesta. Daca din acesti bani, 9 miliarde au fost cheltuite pentru a echilibra bugetul, guvernul Basescu trebuie sa ne spuna: pe ce a cheltuit restul?

La sfarsitul lui martie 2010, bugetele administratiilor locale erau excedentare si doar cel al administratiei centrale era deficitar cu circa un miliard de euro. Putem pune acest deficit doar pe seama pensiilor? Tot in aceasta ordine de idei, deficitele cumulative ale fondurilor de pensii, sanatate si somaj reprezentau doar 8% din totalul deficitului bugetului de stat. In schimb, la sfarsitul primului trimestru al anului 2010, acestea reprezentau 41% din deficitul bugetului de stat. Cum se explica aceasta evolutie in doar trei luni de zile?

Din cifrele de mai sus se contureaza schita incompetentei acestui regim. Este greu de imaginat ca exista explicatii satisfacatoare la intrebarile ridicate, iar calitatea dubioasa a datelor economice este doar varful aisbergului. In plus, cifrele diferitelor institutii BNR, Guvern, CNPAS nu sunt identice.

Traim intr-un nor de minciuna si ascundere voita a datelor. Aceasta lasa guvernul Basescu-Boc sa evite tocmai asemenea intrebari, normale in orice democratie, si in consecinta impiedica evaluarea guvernarii economice a tarii. Cert este ca avem un guvern incompetent si imoral care acum ne apare si iresponsabil. Intre masurile propuse si cifrele emergente numai dupa discutiile cu FMI este evident ca nu exista o corelatie eficienta. Nu doar ca aceste masuri nu vor rezolva sursa problemei, dar ele vor ameninta orice sansa de crestere eceonomica si reducere a somajului.

Zilele trecute, Sorin Paslaru cerea publicarea detaliilor tuturor angajarilor in sectorul bugetar. Transparenta e un obligatoriu inceput. Apoi institutional trebuie clarificate toate jongleriile bugetare efectuate pentru a ascunde dimensiunea fraudei, evaziunii si clientelismului. Numai atunci pot fi judecate cheltuielile prin prisma oportunitatii si eficientei. Vom cere ansamblului institutiilor de control sa prezinte cifrele reale catre Parlamentul Romaniei. Buna guvernare economica nu depinde niciunde exclusiv de buna intentie a guvernelor, ci de forta de control a ansamblului autoritatilor statului.

Ca tot vorbeam de Grecia la inceput, problemele sale au inceput tot de la cifre care "nu se legau" si care au fost ignorate pana cand nu s-a mai putut, cu rezultatele pe care le stim. Pe plan international, Romania nu isi permite sa repete un astfel de scenariu. Pe plan intern, notiunea ca romanii deja napastuiti de soarta trebuie demonizati ca asistati sociali si sacrificati in virtutea incompetentei guvernantilor lor devine un faliment moral la fel de grav ca unul financiar.

Mircea Geoana este presedintele Senatului.