Educatia are 7 mld. euro la dispozitie, de trei ori mai mult ca in 2005. Unde se scurg banii? Ce reforma se poate face cand 1.100 de scoli au sub 10 elevi?

Ziarul Financiar scoate pentru prima data la lumina numarul total de entitati scolare din Romania, care arata ca 8.500 de scoli din toata tara au sub 50 de elevi, deci nu vor putea deveni niciodata cu adevarat centre performante de invatamant.

Statul plateste anual 2,7 mld. euro pentru salariile celor 360.000 de angajati din sistemul de invatamant, iar bugetul alocat Ministerului Educatiei a crescut de la an la an: ajustat la inflatie, bugetul pentru educatie a crescut de cinci ori in perioada 2000- 2009, ajungand de la 1,4 mld. euro la 7 mld. euro.

In aceeasi perioada, numarul de elevi din ciclul primar, gimnazial sau liceal s-a redus cu peste 500.000, in timp ce numarul de profesori s-a mentinut relativ constant, scazand cu aproape 28.000 in ultimii noua ani.

"Bugetul alocat pentru educatie trebuia sa creasca pana la cel putin 6% din PIB, pentru ca asa prevedea legea, in asa fel incat sistemul de invatamant sa functioneze in parametri optimi, indiferent de numarul de elevi", sustine Melania Vergu, consilierul ministrului educatiei Daniel Funeriu.

In Romania exista peste 24.500 de unitati si structuri scolare (cladiri fara personalitate juridica in care invata, in general, elevii din mediul rural), iar in aproximativ 11.000 din cladirile pentru care Ministerul Educatiei plateste cheltuieli de personal si de intretinere invata sub 100 de elevi. Totodata, in peste 1.100 de structuri scolare din Romania invata mai putin de zece elevi, potrivit unor date oficiale obtinute de ZF la nivelul anului 2008. In aceste clase invata simultan copii de varste diferite, aflati pe niveluri de scolarizare diferite.

"In general, in scolile foarte mici, unde exista 5, 6 sau 7 elevi, personalul este necalificat, iar scoala nu are materialele didactice necesare invatarii. Nici eficienta costurilor si nici cea a procesului de educatie nu se mai justifica acolo unde zonele nu sunt populate", explica Paloma Petrescu, fost secretar de stat in Ministerul Educatiei, actualmente senior consultant in cadrul firmei de consultanta educationala si IT Green Light.

Mircea Sultanescu, inspector scolar in cadrul Inspectoratului din Buzau si profesor de informatica in cadrul liceului teoretic "Alexandru Marghiloman", spune ca exista foarte multe structuri scolare in judetul Buzau, unde invata clase simultane, care reunesc copii din clasa a treia, a patra sau a cincea, care formeaza impreuna o clasa de 20 de elevi.

"Se poate explica necesitatea mentinerii acestor structuri prin faptul ca in unele catune nu se poate intra cu microbuzele. Undeva in nordul Buzaului avem o scoala de coordonare, in care se preiau copiii adusi de la distante cuprinse intre 50 si 100 de kilometri", spune Sultanescu.

Aceeasi explicatie o dau si reprezentantii ministerului: "Sunt organizate aceste forme de invatamant, in care exista si clase simultane, pentru ca in anumite zone geografice elevii nu au cum sa se deplaseze cu microbuzele. Aceste clase sunt organizate pentru accesul lor la educatie, care este un drept garantat si gratuit. Pe de alta parte, in unele zone transportul elevilor ar fi mult prea scump", mai spune Vergu.

Printre ultimii din Europa la performanta

Numarul de elevi cuprinsi in invatamantul preuniversitar s-a redus cu peste 530.000 din 2001 incoace, cea mai drastica scadere fiind inregistrata la nivelul invatamantului gimnazial. In acelasi timp, numarul de profesori care predau in scolile primare, gimnaziale sau in licee a ramas relativ constant, inregistrandu-se o scadere de aproape 28.000 de profesori din invatamantul preuniversitar in ultimii opt ani. Cu toate acestea, elevii romani au obtinut in ultimii ani scoruri tot mai scazute la evaluarile internationale, invatamantul romanesc fiind surclasat de cel bulgaresc, cel unguresc si de cel lituanian.

"Nu suntem pe pozitii foarte bune in clasamentele internationale, pentru ca exista altfel de evaluare cu care sunt obisnuiti elevii romani, axata pe competente si nu pe cunostinte. Noul proiect de lege isi propune cresterea performantei elevilor, iar primul lucru pe care urmeaza sa-l facem este formarea profesionala a profesorilor, in asa fel incat sa poata forma competente in randul elevilor prin acumularea de cunostinte", mai spune Vergu. Romania a obtinut locul 47 dintr-un total de 57 de tari participante la programul pentru evaluarea internationala a elevilor PISA din 2006, cand s-a facut ultimul studiu de acest tip, elevii romani inregistrand scoruri mai scazute fata de 2001, cand s-au clasat pe locul 34 din 43 de participanti. Exista voci care sustin ca tocmai schimbarea legilor invatamantului - care au suferit peste 100 de modificari in ultimii 20 de ani - a contribuit la scaderea performantei in sistem. Nu e de mirare, avand in vedere ca si profesorii care ies de pe bancile scolii sunt destul de slab pregatiti si ajung suplinitori pentru ca iau note mici la titularizare. In judetul Vaslui, de exemplu, numai 300 din candidatii care au participat la concursul de titularizare de anul trecut au obtinut note peste sapte si au reusit sa ocupe unul din cele aproape 2.000 de posturi vacante scoase la bataie anul trecut de catre minister. Mai mult decat atat, un numar de 76 din cei peste 35.000 de profesori care au participat anul trecut la consursurile de titularizare din Bucuresti au fost eliminati din cauza fraudei.

Aproape 30 de studenti/profesor in ultimul an

Cresterea numarului de studenti din ultimii ani a dus la o majorare a raportului student per cadru didactic, care aproape ca s-a dublat in perioada 1990-2007, iar in unele universitati raportul este de pana la valoarea de 320 de studenti la fiecare profesor, arata un raport recent al Agentiei Nationale pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS). Una din universitatile pentru care numarul de studenti care revine unui profesor este foarte mare este Universitatea Spiru Haret, care scolarizeaza aproximativ 300.000 de studenti si are sub 1.000 de profesori. In perioada 1990-2008, raportul studenti/cadru didactic a crescut de la 13,8 studenti pentru un profesor la 28 studenti/profesor.

"Sunt multe universitati care impart cadre didactice, pentru ca legea permite ca un profesor sa aiba maxim 3 norme. La universitati precum Oxford sau Cambrige, raportul este de 4-5 studenti la un profesor, iar la Sorbona, de exemplu, era de 10 elevi la profesor", sustine Mihai Floroiu, expert al ARACIS si lector universitar la Facultatea de Drept a Universitatii din Craiova.

Studiul realizat de ARACIS, singura institutie care poate oferi acreditare universitatilor, mai arata ca exista o tendinta ca institutiile de invatamant superior sa atraga un numar tot mai mare de studenti cu taxa din cauza finantarilor reduse.