Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoria externa creste cu 1 mld. euro pe luna

Nevoia disperata de bani a statului a determinat un salt al datoriei externe de aproape 6 mld. euro in primul trimestru, la 86 miliarde de euro. In contul acestei datorii, Romania a platit 8,6 miliarde de euro, factura fiind totusi redusa cu 23% fata de aceeasi perioada din 2009 ca urmare a cresterii ponderii datoriei pe termen lung si cu dobanda mai mica.

Majorarea rapida a datoriei, preponderent pentru salarii si pensii, pune in evidenta necesitatea reducerii cheltuielilor statului.

Insa angajamentul Guvernului fata de FMI de a taia cheltuielile cu 2% din PIB ar putea fi tergiversat din moment ce ieri Consiliul Economic si Social nu a reusit sa dea un aviz favorabil sau nefavorabil pe scrisoarea de intentie catre FMI. Reprezentantii patronatelor nu au reusit sa dea un vot clar, nici pe deplin favorabil, nici nefavorabil, doar sindicatele votand impotriva. Ramane de vazut daca Guvernul va adopta scrisoarea in forma actuala sau o va mai negocia cu sindicatele si patronatele.

Mai mult, intre patronate apar acuzatii de nereprezentativitate. Seful Confederatiei Nationale a Patronatului Roman, Gheorghe Naghiu, afirma ca presedintele CES, Florian Costache, reprezentant al unui alt patronat, Patronatul National Roman, este un recidivist. Costache a spus il va da in judecata pe Naghiu. Contactate de ZF, mari firme precum Petrom sau Terapia Ranbaxy afirma ca patronatele din CES nu le reprezinta.

Ministrul finantelor Sebastian Vladescu spune ca ar fi bine ca documentul sa plece la Washington intr-o saptamana.

Deficitul bugetar in crestere a devenit o amenintare, reflectandu-se si in datoria externa totala din cauza necesitatilor din ce in ce mai mari ale statului de a se imprumuta pentru a-si acoperi cheltuielile. Cea mai mare parte a datoriei, adica peste 80%, este pe termen mediu si lung, soldul acesteia urcand in primul trimestru cu aproape 7% fata de sfarsitul anului trecut. Dar si datoria pe termen scurt a crescut in aceeasi perioada cu circa 1,3 mld. euro.

Cresterea datoriei externe in trimestrul I a venit in principal pe fondul intrarii transelor de la FMI si Comisia Europeana, de 2,4 mld. de euro si, respectiv, 1 mld. euro, precum si a eurobondurilor in valoare de 1 mld. euro lansate de Romania.

"Cresterea datoriei pe termen mediu si lung se bazeaza in special pe indatorarea guvernamentala. Si acest lucru nu este surprinzator avand in vedere situatia fiscala din Romania. Pozitiv este faptul ca aceasta indatorare s-a facut preponderent pe termen mediu si lung", a comentat Catalina Molnar, senior economist al RBS Bank Romania.

Ea estimeaza pentru sfarsitul anului un nivel al datoriei externe de aproape 90 mld. euro, echivalentul a 73% din PIB, fata de 69% din PIB la finele anului 2009.

Din totalul de circa 12 mld. euro primite de Romania de la FMI, UE si Banca Mondiala, 7,1 mld. euro au mers direct la BNR pentru consolidarea rezervei, iar 4,9 mld. euro au mers la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetar.

Pentru plata datoriei acumulate in timp se poate avea in vedere refinantarea/ rostogolirea acesteia. "Plata datoriei externe sau interne in general fara rostogolirea acesteia se poate realiza numai daca se creeaza excedente sau se reduc rezervele valutare ale tarii", a mai spus Molnar.

Obtinerea de finantare este esentiala in contextul in care serviciul datoriei este estimat pentru acest an la 42 mld. lei, anul viitor urmand sa urce la 46 mld. lei, conform estimarilor Ministerului Finantelor.

Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, estimeaza ca datoria publica va creste pana la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, de la circa 30% in prezent, iar fara masurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depasit, in 2011, 50% din PIB.

Fara rostogolirea obligatiilor curente angajate, statul trebuie sa imprumute noi resurse, de 7,5-8 mld. euro, determinand urcarea datoriei publice la 36-37% din PIB anul acesta si la 40% anul viitor, pe deficitul bugetar de 6,8% din PIB negociat cu FMI, a explicat Vladescu, citat de Mediafax.

De asemenea, fara reducerea salariilor si pensiilor in acest an, deficitul bugetar ar putea ajunge 9,1% din PIB.

In aceste conditii, suma de finantat s-ar fi dus la 10,5-11 mld. euro, iar in 2011, dupa o ajustare a deficitului de la 9 la 7%, la inca 8-9 mld. euro. Astfel, in doi ani am fi avut 20 de miliarde de euro bani la datoria publica.

Pe langa emisiunea de eurobonduri scadenta in vara, de 700 mil. euro, statul mai trebuie sa gaseasca refinantare pentru cele 1,4 mld. euro din titlurile in valuta pe care le-a vandut bancilor pe piata locala la sfarsitul lunii noiembrie din 2009. Scenariul imprumuturilor pe termen scurt pare sa se repete si in acest an.