Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au dublat in cinci ani, peste puterea economiei

Cheltuielile cu salariile functionarilor publici au ajuns anul trecut la 46,8 miliarde de lei (11 mld. euro) comparativ cu 21,3 miliarde de lei (5,9 mld. euro) in 2005, ceea ce inseamna o crestere anuala medie de aproximativ 22%, mult peste avansul economiei, arata datele Ministerului de Finante.

Intre 2005 si 2008, Produsul Intern Brut a avut o crestere medie anuala reala, adica fara inflatie, de 6,5%. Chiar si in 2008, cand economia s-a contractat cu 7,1%, cheltuielile cu personalul din institutiile de stat au crescut cu circa 2,7%.

"Era nevoie de o politica salariala mai prudenta din partea Guvernului, avand in vedere ca aceasta crestere a cheltuielilor a fost necorelata cu avansul economic. Unele cresteri de cheltuieli au avut justificare, cum au fost cele din sanatate si partial cele din educatie, dar cresterea numarului functionarilor publici si a salariilor acestora nu a avut nicio justificare", apreciaza Dragos Cabat, managing partner la Financial View.

Numarul functionarilor publici a crescut de la 160.000 la inceputul lui 2005 la peste 230.000 anul trecut, ceea ce inseamna un avans de 45%. Abia la inceputul acestui an, Guvernul a reusit sa aduca numarul salariatilor din administratia publica sub 230.000 de persoane.

In primul trimestru, cheltuielile de personal au scazut cu 8,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 11,8 miliarde de lei (2,9 mld. euro), in conditiile in care Executivul se afla sub presiunea conditiilor de reducere a deficitului bugetar impuse de Fondul Monetar International.

In ultimii cinci ani, cea mai mare crestere a cheltuielilor cu salariile, de 290%, a fost consemnata in cazul Ministerului Agriculturii, unde cheltuielile de personal au urcat de la 31,5 milioane de euro la 125 de milioane de euro. Cele mai mari cheltuieli cu salariile sunt inregistrate de Ministerul Administratiei si Internelor, acestea ajungand anul trecut la 1,38 miliarde de euro fata de 480 de milioane de euro in 2005.

Ministerele Muncii si Justitiei si-au dublat cheltuielile cu salariile in ultimii cinci ani, pana la 22,9 milioane de euro respectiv 219 milioane de euro, in timp ce la Educatie sumele cheltuite cu personalul au crescut de patru ori. Si bugetul de salarii al Administratiei Prezidentiale s-a dublat in acest interval, pana la 3,2 milioane de euro. Salariul mediu net in administratia publica si aparare ajungea in martie la 2.200 de lei, cu aproape 700 de lei peste nivelul salariului mediu net in economie. Diferenta dintre salariul mediu net castigat de functionari si salariul mediu net din economie a crescut de aproape zece ori in ultimul deceniu.

Fostul ministru de finante in Guvernul Tariceanu, Varujan Vosganian, declara recent pentru ZF ca cifrele privind salariile in institutiile de stat sunt deformate statistic avand in vedere ca majoritatea functionarilor au studii superioare, iar salariile diplo­matilor, inaltilor functionari publici si ale magistratilor trag in sus media salariului net. Fostul ministru nu a putut fi contactat ieri pentur comentarii.

In cazul Ministerului Economiei si al Cancelariei Primului-Ministru fondurile de salarii s-au redus anul trecut cu 38%, respectiv 54% fata de 2005. Guvernul s-a angajat in fata FMI sa desfiinteze circa 9.000 de posturi prin reorganizarea agentiilor din subordinea sa, dar cifra nu a fost atinsa pana in prezent.

La numai sase luni de la instalarea Guvernului Tariceanu, numarul de functionari din administratia publica crescuse de la 148.000 la 173.000, a avertizat Ziarul Financiar pe prima pagina. In aceeasi perioada, numarul de angajati in industrie scazuse. Era evidenta tendinta de crestere a personalului bugetar. Problema, sublinia ZF atunci, era ca se mareste in primul rand numarul de bugetari care plimba hartii si nu numarul de doctori sau de profesori.

Un editorial din ZF avertiza ca "Partidul functionarilor a ajuns la putere". In acele momente, mediul privat nu era interesat de ceea ce se intampla in administratie din punct de vedere al cheltuielilor, pentru ca afacerile cresteau si nu se punea problema nici a taierilor de cheltuieli si nici a majorarilor de taxe. Statisticile aratau atunci ca Guvernul Tariceanu a incarcat schema de personal cu peste 40.000 de posturi de functionari, majoritatea clientela politica.

Statul a distorsionat, prin angajarile facute si salariile platite, piata muncii. Salariile bugetarilor s-au triplat in perioada 2004-2007, a atras atentia ZF in 2007. Din partea Guvernului nu era nici o reactie. Ironia este ca cine era atunci ministru al finantelor, Sebastian Vladescu, este si astazi, deci trebuie sa rezolve o problema la care atunci a inchis ochii. Ministrii de atunci au crezut ca Romania va avea o crestere economica perpetua si s-au infipt la cheltuieli care acum se dovedesc nesustenabile.

Banca Nationala a avertizat deseori asupra cresterii salariilor bugetare desprinsa de cresterea economiei. Problema a fost ca majorarea nesustenabila a salariilor din zona publica a dus si la cresterea salariilor din sectorul privat, ceea ce a determinat cresterea nesustenabila a consumului. BNR nu a fost insa suficient de dura in a cere Guvernului stoparea risipei. ZF relata in acel articol despre un studiu al Bancii Nationale asupra cresterii salariilor.

Nici in al doisprezecelea ceas, adica in 2009, cand era evident ca nu mai sunt bani nici pentru salarii bugetare rupte de realitatea economica si nici pentru scheme de personal supraincarcate, Guvernul Boc nu a facut decat sa mimeze restructurarea. Calculele ZF au aratat in februarie 2010 ca desfiintarea a 112 agentii a fost o minciuna, ca si reducerea de cheltuieli de personal. La fel, desi premierul Boc promisese ca fiecare minister va avea doar doi secretari de stat, numarul lor a crescut.