Primul pe lista de termeni-cheie a secolului XXI: „sustenabil”

Autor: Alexandru Ciolan 20.05.2010
Prezente in discursul politic şi de specialitate, preluate fără rezerve de primitorul limbaj al presei, dar absente din dicţionarele curente ale limbii române, sustenabil şi sustenabilitate nu mai sunt doar sinonime de provenienţă anglo-americană pentru mai vechile latino-franţuzisme durabil şi durabilitate, ci au devenit adevărate concepte integratoare, cuvinte-cheie definitorii pentru preocupările, dacă nu cumva chiar obsesiile epocii deschise de prima criză petrolieră din 1973.
Dacă, pentru secolul XX, printre primele 100 de cuvinte emblematice au fost desemnate, in urma unei anchete larg democratice, antibiotic, genocid, mafia, pilulă, stress, lista secolului XXI este deschisă, cu siguranţă, de sustenabil(itate). Singura vocabulă care i-ar putea ameninţa dominanţa peste aproape trecutul prim deceniu al veacului ar fi viagra, dar, dacă stăm să cugetăm, s-ar putea să conchidem că prelungirea vieţii sexuale ţine şi ea tot de sustenabilitate.
Latinescul popular sustenire, ajuns in franceza veche sub forma sostenir, a trecut in engleză, unde a devenit to sustain. Engl. sustainable, din sustain + -able, atestat de la mijlocul secolului al XIX-lea, a căpătat după 1965 sensul "care poate fi continuat la un anumit nivel". Tot de prin 1965 datează şi sintagma sustainable growth (dezvoltare sustenabilă), iar câţiva ani mai târziu (1972) se năştea şi derivatul substantival sustainability, sustenabilitate.
Consacrarea oficială a noţiunii de sustenabilitate a venit in 1987, prin Raportul Comisiei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Comisia Brundtland), care definea dezvoltarea durabilă drept "dezvoltarea care rezolvă nevoile prezentului fără a compromite potenţialul generaţiilor viitoare de a-şi rezolva propriile nevoi". Reuniunea la vârf a şefilor de state din 2005 a definit cei trei piloni ai sustenabilităţii: economic, ambiental şi al echităţii sociale. Dacă reprezentăm cei trei piloni sub forma unor cercuri care se intersectează, vom avea trei intersecţii a câte două cercuri şi una comună tuturor celor trei. Astfel, in intersecţia ambientalului cu economicul aflăm imperativul durabilităţii, al viabilităţii (o economie care să consume resursele naturale sub nivelul de regenerare a acestora, pentru a nu le epuiza); in intersecţia economicului cu socialul aflăm imperativul echităţii, al dreptăţii (o economie care să asigure bunăstarea generalizată); iar in intersecţia socialului cu ambientalul aflăm imperativul suportabilităţii, al anduranţei (o dezvoltare care să nu afecteze ireversibil şi la scară globală mediul). Iar la intersecţia celor trei intersecţii aflăm sustenabilitatea, care le insumează pe toate celelalte: dezvoltare viabilă, prietenoasă cu mediul şi echitabilă. Un obiectiv ambiţios, după unii chiar imposibil, valabil la toate nivelurile, de la cel global la cel regional, naţional, departamental sau comunal.
Dezvoltarea nu mai poate fi altfel decât sustenabilă: pentru unii (optimiştii) sintagma este tautologică (dacă nu este sustenabil, firul dezvoltării se rupe), in timp ce pentru alţii pentru alţii (pesimiştii) este un oximoron (dezvoltarea presupune agresarea ireversibilă a mediului natural, ale cărui resurse vor fi in cele din urmă epuizate, curmând viaţa).
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.