Omagiu pentru oamenii cartii
Autor:
Elisabeta Lasconi
20.05.2010
Geraldine Brooks este una dintre
fericitele revelatii oferite cititorilor de la noi in ultimul an si
jumatate: o scriitoare nascuta in Australia (de unde apar prozatori
talentati si mai multe autoare), care a studiat jurnalismul la
Columbia University din New York si apoi a fost corespondent de
presa in mai multe zone de conflict de pe glob. A publicat doar
trei romane: "Year of Wonders" (2001), devenit rapid bestseller
international; "March" (2005), distins cu premiul Pulitzer; "People
of the Book" (2008), caruia i s-au decernat doua premii pentru
fictiune in Australia.
Scriitoarea intra in orizontul
cititorilor romani cu ultimul roman publicat, "Oamenii cartii"*), o
foarte frumoasa imbinare de fictiune si document, dedicata
bibliotecarilor: omagiu adus "oamenilor cartii" (caligrafi,
miniaturisti, restauratori, conservtori si bibliotecari), ca si o
lamentatie pentru arderea si distrugea cartilor.
Ei, oamenii
cartii, alcatuiesc o confrerie, cea mai frumoasa dintre toate, ce
depaseste barierele sociale si etnice, de limba si
cultura.
Romanul relateaza povestea unei
carti religioase, "Hagada din Sarajevo", salvata miraculos, ce isi
dezvaluie treptat istoria fabuloasa, de la prezent spre trecut.
Primul plan al cartii o are ca personaj pe Hanna Heath, expert in
restaurare si conservare de manuscrise si carte veche, care vine
din Australia in Sarajevo, face analiza cartii si descopera pe
foile ei mici secrete: o aripa de insecta, o pata de vin, cristale
de sare, un fir de par alb, fiecare se leaga de un moment din viata
zbuciumata a cartii.
Capitolele alternative ce
formeaza al doilea plan cuprind diferite episoade care elucideaza
secretele Hagadei. Aripa de insecta isi gaseste explicatia prin
intamplarile din Sarajevo petrecute in 1940, cand cartea este
salvata de un carturar musulman, Serif Kamal, ascunsa intr-un loc
unde nimanui nu i-ar trece prin minte sa o caute, o moschee. Alt
capitol aduce alt mister - incuietoarea disparuta, in Viena anului
1894, cu aspecte de viata intelectuala, cea a burgheziei evreiesti
instarite.
Petele de vin au si ele o
poveste, petrecuta in 1609, la Venetia: prietenia si disputa dintre
un cenzor al Inchizitiei si un rabin, Judah Arieh, cand se
hotaraste soarta cartii, ea trece de la un pastrator la altul si
aici se contureaza traseul ei, ca fuga salvatoare in Imperiul
Otoman. Cristalele de sare ce au ramas pe foi de la Tarragona, din
1492: un caligraf evreu priceput alcatuieste "Hagada" ca dar de
nunta pentru nepotul sau: scriind textul, traieste o exaltare
mistica, el foloseste miniaturile cumparate de la un tanar ce venea
de la curtea ultimului emir. Ultima poveste lamureste imprejurarile
in care au fost pictate miniaturile.
In toate imprejurarile, "Hagada"
se afla in mijlocul unei lumi in care credintele diferite duc la
tragedii personale si colective: Spania sfarsitului de secol al
XV-lea cand regii spanioli hotarasc expulzarea evreilor, Venetia
dominata de Inchizitie la inceput de secol XVII si Imperiul
austro-ungar crepuscular de la sfarsit de secol XIX. "Hagada" este
salvata de evrei sau de musulmani ori crestini, ei au in comun
pasiunea cartii si respect fata de credinta celuilalt.
"Oamenii cartii" realizeaza un
periplu fabulos prin istorie, intr-o miscare ce merge dinspre
Balcani spre tinuturile iberice, coborand in timp din 1996 pana in
1480, insotita de ura si de iubire, de sange si de foc, avand ca
repere semnele descoperite de Hanna (care are si ea o poveste ce
merita urmarita...). Combinatie de thriller si fictiune istorica
plina de culoare, romanul cucereste prin omagiul adus celor ce isi
fac din carte profesie, vocatie si destin.
*) Geraldine Brooks, "Oamenii
cartii", traducere si note de Sorana Munteanu.
Editura Leda.
Elisabeta
Lasconi, eseist si
critic literar. Absolventa a filologiei bucurestene (1980),
doctorat sustinut in 1998 cu o teza despre Sorin Titel, publicata
in doua carti ("Oglinda lucioasa, oglinda aburita", Ed. Amarcord,
2000; "Sorin Titel, Ciclul banatean", Ed. Univers, 2000).
Colaborari la revistele "Adevarul literar si artistic", "Caiete Critice", "Cultura", "România literara", "Viata Româneasca".