BNR a tinut leul in frau, dar cu pretul unor fluctuatii mari de dobanda

Leul a fost mult mai stabil in fata euro in cele aproape cinci luni scurse de la inceputul anului comparativ cu vecinii sai - zlotul polonez si forintul maghiar - insa calmarea cursului a venit cu costul unor fluctuatii mai mari de dobanzi pe piata monetara locala fata de cele de la Budapesta sau Varsovia.

Cele trei monede au continuat totusi sa aiba evolutii corelate si s-au apreciat vizibil in fata euro pana in aprilie, dupa care au intrat insa din nou sub presiune, pe fondul temerilor investitorilor privind posibile efecte de contagiune la probleme financiare ale Greciei.

Dealerii si analistii bancilor locale considera ca exista o singura explicatie pentru fluctuatiile relativ reduse de curs pe piata de la Bucuresti - interventiile discrete ale Bancii Nationale.

"Cand se schimba sentimentul pe pietele internationale, la noi se vede mai degraba in dobanzi si mai putin in curs. La ei fluctuatia este mai mare pe curs. Volatilitatea dobanzilor interbancare este data de politica de curs diferita", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. BNR urmareste o politica de flotare controlata a cursului, desi a facut pasi spre flexibilizare in 2004. Polonia a avut pana anul acesta o flotare practic libera a cursului, regimul fiind similar si in Ungaria. "La noi stabilitatea cursului este mai importanta decat stabilitatea dobanzilor. Diferenta majora e data de influenta cursului asupra inflatiei, dar si asupra stabilitatii financiare. Ponderea creditului in valuta este foarte mare pe plan local", mai spune Dumitru.

Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank, spune ca volatilitatea dobanzilor loveste direct in apetitul clientilor pentru credite in lei si ingreuneaza totodata transmiterea mesajelor de politica monetara.

"Este posibil ca stabilitatea monedei sa fie foarte importanta in Romania, in contextul actual. Tot mai multe banci centrale, care nu interveneau pe curs, au decis sa intervina. Impactul negativ este insa volatilitatea pe ratele de dobanda la leu", subliniaza Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.

Spre exemplu, la minimele atinse in martie, zlotul marca o apreciere de aproape 6% in fata euro, iar leul de mai putin de 4%. In mai, cand a venit presiunea de-precierii, zlotul a pierdut 7%, iar leul doar 2%. In schimb, pe plan local dobanzile pentru plasamentele pe termen foarte scurt pe piata interbancara au fluctuat de la inceputul anului intre 2% si 9%, perioadele de abundenta de lichiditati (cand BNR incerca sa tempereze apetitul pentru leu) alternand cu cele de seceta. De la inceputul anului, BNR a coborat dobanda de politica monetara de la 8% la 6,25% pe an. La zlot, dobanzile au fluctuat intre 2,3% si 3,4% pe an.

Forintul maghiar a inregistrat o apreciere de circa 4% in primul trimestru, insa in ultimele saptamani a intrat puternic sub presiune, fiind lovit de temerile investitorilor privind o contagiune regionala. De la inceputul lunii, zlotul a pierdut peste 5% in fata euro, nervozitatea investitorilor fiind alimentata si de schimbarea de guvern din Ungaria. Dobanda la forint a fluctuat intre 4,7% si 6,5% pe an de la inceputul lui 2010.

Lars Christensen, economistul-sef al Danske Bank, unul dintre cei care au avut constant in ultimii ani o viziune pesimista asupra leului, vede in continuare motive ca moneda sa se deprecieze. "Legaturile financiare dintre Grecia si Romania sunt puternice, astfel ca si riscul unei contagiuni este ridicat, iar daca banca centrala a Elvetiei va permite francului sa se intareasca, aceasta va lovi companiile romanesti si populatia care s-au indatorat in aceasta moneda", noteaza Christensen.

Analistii locali au insa alta viziune. Ionut Dumitru spune ca leul, la fel ca restul monedelor emergente din regiune, are pontential sa se aprecieze odata ce aversiunea la risc a investitorilor se va atenua. El vede euro la 3,95 lei la sfarsitul anului, aceasta insa cu conditia ca Guvernul sa isi respecte angajamentele de reducere a facturii sociale.

Atat Dumitru, cat si Chidesciuc considera ca politica BNR de permite o fluctuatii controlate de curs este adecvata actualului context. "Este normal sa se accepte un anumit grad de interventie, nu poti sa speri la o flotare complet libera in Romania", spune Chidesciuc. BNR avea in aprilie rezerve valutare de 32,4 mld. euro, volum care ii permite sa controleze cu usurinta cursul, in conditiile in care tranzactiile interbancare de la Bucuresti nu sar de cateva sute de milioane de euro zilnic. Banca centrala a Poloniei are rezerve valutare de aproape 57 mld. euro, insa volumul zilnic pe piata valutara interbancara de la Varsovia este de ordinul miliardelor de euro.