In 5 ani s-a modernizat 5% din reteaua de drumuri si cai ferate

In perioada mai sus mentionata la Ministerul Transporturilor s-au perindat trei ministri: Gheorghe Dobre (PD-L), Ludovic Orban (PNL) si Radu Berceanu (PD-L) care au avut pe mana 12,8 miliarde de euro, dintre care peste jumatate, circa 7,2 miliarde de euro, au fost alocati pentru investitii in infrastructura de drumuri si cale ferata.

Rezultatul? Au fost construiti doar 109 km de autostrada, iar calea ferata a fost neglijata fiind reabilitata doar 5% din lungimea totala. Luand in calcul preturile medii de la nivel european, Transporturile ar fi putut realiza de trei ori mai mult cu aceiasi bani.

Pretul mediu pentru un kilometru de autostrada este de 10 milioane de euro, 3 milioane de euro pentru centuri ocolitoare si 600.000-700.000 de euro/km de drum national reabilitat, astfel ca la un simplu calcul ceea ce s-a finalizat in perioada 2005-2009 ar fi putut fi realizat cu doar doua miliarde de euro.

Ce s-a realizat la drumuri. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale a cheltuit in perioada 2005-2009 circa 7 miliarde de euro pentru construirea de autostrazi, centuri ocolitoare si reabilitarea de drumuri nationale, insa rezultatele au fost sub asteptarile constructorilor.

Valoarea cuprinde lucrarile de intretinere, reparatie, reabilitare, construire de drumuri si autostrazi. CNADNR a finalizat in ultimii cinci ani 109 km de autostrada, 124 km de centuri ocolitoare si au fost reabilitati/modernizati 812 km de drumuri nationale, adica 5% - la fel ca la calea ferata. Spre comparatie, Polonia a finalizat in perioada 2005-2009 peste 270 km de autostrada si are in constructie inca 700 km.

Constructorii considera ca s-a facut risipa de bani in infrastructura pentru ca multe din achizitiile publice au plecat de la un anumit pret si apoi contractele au fost majorate prin contracte aditionale, ajungand astfel la valori peste media europeana.

"Am prezentat Guvernului la inceputul anului un program intins pe o perioada de sase ani in care cu 11 miliarde de euro ar putea sa se realizeze 525 km de autostrada la profil complet, 394 km de autostrada cu o singura banda pe sens si 1.650 km de drum-expres cu trei benzi flexibile.

Facand o comparatie consideram ca ar fi putut sa se realizeze mai mult cu cele 7 miliarde de euro pe care le-a avut la dispozitie CNADNR", afirma Alexandru Dobre, presedintele de onoare al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).

Chiar daca rezultatele nu s-au vazut in numarul de kilometri de drumuri si cale ferata reabilitati sau finalizati, cifrele de afaceri ale principalilor constructori de drumuri s-au dublat sau au crescut de 10 ori in perioada 2005-2009.

Romstrade (detinuta de Nelu Iordache), Spedition UMB (detinuta de Dorinel Umbrarescu) sau firme straine precum Strabag (Austria) sau Bechtel (SUA) au inregistrat avansuri puternice ale businessurilor pe baza contractelor castigate cu statul.

2005 si 2008, anii zero. Cel mai slab an pentru infrastructura a fost in 2005, cand ministru a fost Gheorghe Dobre. In mandatul acestuia n-a fost finalizat niciun kilometru de autostrada, au fost reabilitati doar 20,4 km de drumuri nationale si au fost finalizati 5,7 km de centuri ocolitoare, potrivit datelor furnizate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).

"In mandatul lui Gheorghe Dobre au fost verificate lucrarile care s-au facut in perioada 2001-2004 sub mandatul guvernului PSD si s-a pierdut timp. Autostrada Bechtel a fost blocata, desi abia incepusera lucrarile, iar celelalte investitii au fost sistate", spune Dobre, de la ARACO.

Nici 2006 nu a fost mai productiv, cand mandatul de ministru a fost preluat de Radu Berceanu, fiind finalizati doar 17,5 km de autostrada pe tronsonul Fetesti-Cernavoda, desi se lucra inca din 2005 pe o lungime totala 171 km.

Anul 2007 a fost cel mai productiv pentru autostrazi, fiind finalizati 49,6 km de autostrada, respectiv tronsonul Drajna-Fetesti (36,6 km) si centura Pitesti (13 km), dupa care anul 2008 a fost din nou un an zero la fel ca in 2005. CNADNR a avut un buget record de 2,1 mld. euro pentru investitii in 2009, cand au fost inaugurati primii 42 km (Campia Turzii - Gilau) ai autostrazii Transilvania (415 km) si au fost reabilitati peste 400 km de drumuri nationale. "In 2009 bugetul CNADNR a fost mai mare pentru ca 800 de milioane de euro au fost fondurile postaderare, iar circa 1,2 miliarde de euro au fost, in principal, pentru credite contractate in nume propriu pentru rambursarea unor alte credite", afirma reprezentantii CNADNR.

Aproape in fiecare an din perioada 2005-2009 au fost in constructie circa 200 km de autostrada, insa anual s-au livrat intre 0 si 49 km.

Calea ferata, subfinantata. CFR Infrastructura a primit de la bugetul de stat pentru investitii doar 136 milioane de euro, la care se adauga alte circa 500 mil. euro primite de la Uniunea Europeana pentru modernizarea caii ferate.

Si rezultatele acestor investitii nu au intarziat sa apara. Au fost electrificati 38 km si reabilitati alti 540 km, din totalul lungimii de 10.784 km. Cei 38 de km de cale ferata electrificati fac parte din tronsonul Doaga-Tecuci-Barbosi, la care lucrarile au inceput inca dinainte de 1989 si nu vor fi finalizate anul acesta.

Lucrarile de modernizare, pentru a aduce calea ferata la viteza standard europeana de 160 km, s-au derulat pe tronsonul Bucuresti Nord-Bucuresti Baneasa-Fetesti-Constanta si pe Campina-Predeal, insa nici pe aceste sectoare lucrarile nu s-au finalizat, in continuare fiind derulate lucrari de reabilitare, chiar daca constructia a inceput inca din 2006-2008. "Cred ca in urmatorii 20 de ani nu vom putea sa ajungem nici macar la ceea ce aveam inainte de '89, cand pe multe dintre tronsoane se circula cu 140 km la ora. Cea mai mare problema este ca nu s-au alocat bani pentru intretinerea caii ferate existente si multe din tronsoanele modernizate in anii trecuti au nevoie acum de reparatii capitale", explica Dobre.

De altfel, liniile de cale ferata aflate in exploatare au scazut in ultimii cinci ani la 10.784 km, 200 km fiind scosi din uz pentru ca erau intr-un stadiu avansat de degradare.

CFR SA, care detine in proprietate 90% din totalul liniei de cale ferata din Romania, ar trebui sa investeasca in urmatorii ani in infrastructura feroviara 3,64 miliarde de lei (860 mil. euro) pentru reparatii, intretinere si a punctelor periculoase pentru a asigura viteza standard europeana de 160 kilometri pe ora.

Suma a scazut fata de anul trecut, cand necesarul de finantare era estimat la 3,93 de miliarde de lei (930 mil. euro), potrivit unui proiect de hotarare de guvern privind aprobarea actului aditional pe anul 2010 la contractul de activitate a CFR SA pentru perioada 2008-2011, elaborat de Ministerul Transporturilor.