Banii de la UE trebuie folositi cat mai repede pentru a da drumul la economia locala

Autor: Adriana Rosoga 27.05.2010

Romania ar putea sa piarda majoritatea banilor alocati de UE daca autoritatile care gestioneaza aceste fonduri si bancile nu vor descentraliza sistemul pentru a fluidiza procesul de absorbtie. Aceasta este concluzia conferintei "Cum sa iei bani de la UE? Invata de la firmele care au primit finantare europeana", organizata ieri de ZF la Iasi in colaborare cu Banca Transilvania, Eximbank, CEC Bank si casa de avocatura Bostina & Asociatii. Intalnirea face parte dintr-o serie de conferinte despre fondurile UE care au fost organizate de ZF la Bucuresti, Cluj si Iasi.



"Trebuie sa gasim solutii sa miscam banii daca vrem ca gradul de absorbtie sa creasca. Daca facem pasii in ritmul acesta, nu stiu daca tragem efectiv 50% din sumele alocate Romaniei de Uniunea Europeana, pentru ca nu vrem sa descentralizam sistemul, sa infiintam punti de evaluare. Peste tot este o hipercentralizare: si la banci, si la autoritatile care gestioneaza banii. Vom avea de castigat daca ducem banii cat mai aproape de beneficiar", spune Constantin Apostol, director general al Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est (ADR Nord-Est), care are pe mana fonduri europene de circa 700 mil. euro, bani alocati, prin programul regional, autoritatilor locale si microintreprinderilor.

Potrivit datelor ADR Nord-Est, valoarea proiectelor depuse in regiune depaseste 1,1 mld. euro.

"In acest moment noi mai avem bani doar pentru microintreprinderi si pentru structuri de afaceri. Valoarea proiectelor contractate in regiunea Nord-Est este de aproximativ 300 mil. euro, pana in prezent, suma totala a platilor efectuate si rambursarilor este de circa 100 mil. euro."

Principala problema pe care o au in acest moment firmele si autoritatile locale care au proiecte aprobate este finantarea, aspect care a fost subliniat in toate conferintele organizate de ZF pe tema fondurilor europene. "Nivelul dobanzilor este ridicat, iar probleme mari sunt cu garantiile. In cazul microintreprinderilor, jumatate dintre cele care au semnat contracte de finantare au renuntat pentru ca nu reuseau sa asigure cofinantarea de 30%", explica directorul ADR Nord-Est.

Lipsa finantarii pentru proiectele aprobate a fost remarcata si de Liviu Bulgaru, director al Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Nord-Est. "Vom semna in aceasta saptamana 66 de cereri de finantare pentru consiliile locale care au solicitat fonduri pentru drumuri si aductiuni de apa. Sa vedem cum vor reusi sa obtina credite pentru a-si sustine proiectele. O mare problema o au si IMM-urile care au cerut fonduri pentru agricultura si care trebuie sa contribuie cu 30% din valoarea proiectului."

Problemele solicitantilor de fonduri europene apar in momentul implementarii proiectelor, cand firmele cauta bani pentru cofinantare si se lovesc de procedurile de achizitii publice. "Toti desfac sampania cand semneaza contractul. Sampania trebuie desfacuta dupa ce primesti ultima transa a acestor fonduri. Pentru ca dupa semnare vine greul", spune Daniel Rata, actionarul majoritar al firmei de consultanta in marketing si management Addvances din Iasi, care anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de 1,1 mil. lei. El a solicitat o finantare europeana de circa 33.000 de euro pentru achizitionarea de programe software pentru prelucrari statistice si mobilier. "Am avut nevoie de banca, insa discutiile cu bancile la care am mers au durat mai mult de trei luni, ceea ce pentru noi a fost prea mult, pentru ca intarziam in implementarea proiectului conform etapelor stabilite in contract cu autoritatile."

Andrei Dudoiu, director executiv al Bancii Transilvania, sustine ca banca trebuie sa fie prima interfata in momentul in care exista o idee de dezvoltare, pentru a nu exista probleme in aprobarea creditului. "Cei care solicita fonduri europene au nevoie de surse proprii de finantare, iar primul drum pe care trebuie sa-l faca este sa discute cu banca si cu consultantul. Problemele sunt legate de structurarea proiectelor, iar pentru a gasi solutia de finantare este bine sa mergeti inca de la inceput la banca."

Acesti doi jucatori pot ajuta firmele si in dimensionarea corecta a proiectului, in conditiile in care autoritatile au atras atentia ca nu de putine ori beneficiarii cer mai multi bani decat au nevoie si nu pot asigura ulterior cofinantarea. "Firmele care vor sa aplice pentru obtinerea de fonduri europene trebuie sa nu supradimensioneze proiectele, pentru ca efectul de bumerang se poate intoarce impotriva lor", precizeaza Dudoiu.

Banca Transilvania a finantat pana in prezent proiecte europene in valoare de circa 300 mil. lei. "Pentru acest an vrem sa finantam proiecte in valoare de 100 mil. lei. In primul trimestru am realizat un sfert din target."

Georgeta Seuleanu, directorul sucursalei CEC Bank din Iasi, afirma ca solicitantii de fonduri europene trebuie sa urmareasca nu doar cati bani pot sa obtina, ci mai ales cat de viabila este ideea, proiectul.

"Am intalnit cazuri in care cei care vor fonduri europene sunt interesati de posibilitatea de a lua bani, fara a avea o idee de proiect. Am avut si situatii in care ne solicitau creditul maxim pe care il puteau obtine, iar cand am facut un calcul simplu le-am aratat ca nu este necesar sa ia suma maxima. Iar o alta situatie cu care ne confruntam este aceea ca foarte multi vin fara garantii sa solicite un credit."

Pe langa garantiile proprii, firmele pot sa obtina garantii de pana la 80% pentru creditele acordate de banci si prin Eximbank, spune Corina Vulpes, director in cadrul Eximbank. "Suntem si noi, bancile, responsabile pentru gradul scazut de absorbtie. Banca noastra si-a stabilit pentru 2010 ca prioritate strategica implicarea in accesarea fondurilor europene. Ponderea garantiilor acordate de Eximbank pentru accesarea fondurilor structurale in totalul garantiilor a fost de 11% anul trecut, iar in primul trimestru din acest an a fost de 20%, iar valoarea proiectelor derulate cu fonduri europene care au beneficiat de garantii prin Eximbank este de circa 219 milioane de lei."

Valoarea proiectelor derulate cu fonduri structurale care au beneficiat de credite Eximbank se ridica la circa 105 milioane de lei.

"Problemele mari vin la implementare. La procedurile de achizitii publice este dezastru. Partea de consultanta este esentiala, pentru ca acesti consultanti trebuie nu doar sa scrie proiecte frumoase care sa fie aprobate, ci sa ajute firmele si in implementare", afirma avocatul Alexandru Stoica, casa de avocatura Bostina si Asociatii.

Lipsa specialistilor in implementare este una dintre aspectele sesizate si de Cosmin Coman, director executiv in cadrul Primariei municipiului Iasi. "Finantarea din partea UE trebuie absorbita. Din pacate sunt greu de obtinut acesti bani. Derularea proiectelor este insa dificila. Ne lipsesc specialistii care sa implementeze proiectele si ne lipsesc banii pentru cofinantare. La nivelul Primariei orasului Iasi avem peste 20 de proiecte contractate care au o valoare de circa 100 mil. euro."

Primaria Iasi intentioneaza sa depuna pana la sfarsitul anului 11 proiecte prin care vrea sa absoarba 110 mil. euro. "Acesti bani de la UE trebuie folositi cat mai repede pentru a da drumul la economia locala", a conchis Cosmin Coman.