Tabloid. Ieri, medicament concentrat, azi presă obraznică

Cuvânt de sinteză, creat in laboratoarele farmaceutice pentru a deveni marcă inregistrată, tabloid a devenit internaţional cunoscut după ce a alunecat, dezvoltându-şi un nou sens, in limbajul jurnalistic.

In 1878, chimistul englez Henry Wellcome a creat impreună cu prietenul său american Silas Burroughs o firmă de produse farmaceutice cu sediul in Londra. Burroughs Wellcome & Co. este un exemplu tipic de succes datorat creativităţii. Nu numai că au inventat medicamentele comprimate, dar au revoluţionat şi marketingul farmaceutic: şi-au trimis agenţii de vânzări in cabinetele medicilor şi in spitale pentru a le prezenta virtuţile produselor, au avut grijă ca ele să fie cunoscute de şefi de stat şi de capete incoronate şi să ajungă, in bagajul exploratorilor, la poli şi pe Everest.

In 1884, Wellcome căuta un nume pentru noua invenţie, pilulele comprimate şi concentrate, care urma să intre in producţie. Voia să le diferenţieze de tabletele existente de câteva secole, aşa că a adăugat la tablet sufixul -oid (din grecescul oeides, "asemănător"). A inregistrat noul cuvânt, iar firma a pus de atunci brandul nu numai pe cutiile de medicamente, ci pe toate produsele sale, de la revelator fotografic până la ceaiuri.

După numai câţiva ani, tabloid ajunsese să fie aplicat de englezi la orice avea dimensiuni reduse. Inclusiv nou-născutele ziare cu format redus la jumătate, bogat ilustrate, care spuneau poveşti simple şi aveau o pagină dedicată cititoarelor. Noul gen de jurnalism a fost numit tabloid odată cu lansarea, in 1901, a publicaţiei Westminster Gazette. Doi ani mai târziu, Burroughs şi Wellcome intentau proces unei firme din Manchester pentru că le folosea marca tabloid fără a fi cerut permisiunea. Avocaţii apărării au venit cu citate din presă (sintagme precum "tabloid melodrama" sau "opera in tabloid") care dovedeau că era vorba de un nou sens dezvoltat de limba engleză, sens a cărui evoluţie nu putea fi impiedicată. Burroughs Wellcome & Co. au pierdut procesul.

In franceză, prima atestare a lui tabloïd cu sensul "quotidien de demi-format" este din 1955, dar până recent formatul a fost rezervat exclusiv publicaţiilor gratuite. In română, prima atestare este, după ştiinţa noastră, din 1975 şi se referă la o publicaţie franţuzească: "Locuitorii Parisului au la dispoziţie un nou cotidian, «L'Imprévu»... Noua publicaţie, de format tabloid, are 16 pagini şi... va fi un ziar al stângii populare" (Sc. 28 I 75 p. 6). După 1990, au apărut şi la noi publicaţiile de tip tabloid, cu multe poze şi text puţin, dedicate senzaţionalului şi bârfelor ("Cu maximă inverşunare şi mijloace specifice, presa tabloidă se intrece in a livra către populaţie subiectele trebuincioase unui trai spiritual indestulător", G. 5 XI 07 p. 12). Dar nu numai presa scrisă este tabloidă, avem, din 2006, şi televiziune tabloidă ("«Antena 2», televiziune-tabloid. Din luna ianuarie a anului viitor postul "Antena 2" se va lansa ca o televiziune tematica de tip tabloid", R.l. 18 XI 06) şi, de curând, site-uri tabloide care işi dispută cu inverşunare intâietatea după trafic ("Libertatea.ro, fără rival intre site-urile tabloid şi in decembrie", libertatea.ro 5 I 10).

Adjectivul tabloidal este un sinonim jurnalistic pentru "neconfirmat, nesigur" ("Există o ştire tabloidală care deja şi-a atins limita de clişeizare in aceste vremuri, in care «Zâna surprizelor» aşteaptă un copil", Cotid. 18 X 07), iar tabloidizarea este fenomenul de vulgarizare a presei ("O altă particularitate a televiziunii din România de azi, se arată in raport, pare a fi tabloidizarea şi trivializarea programelor de ştiri, care au devenit din ce in ce mai puţin orientate către ştirile politice", G. 13 X 05 p. 15).

Tabloidul de la sfârşitul secolului al XIX-lea era un medicament concentrat. La inceput de secol XXI, este presă obraznică şi impudică. Progresăm, progresăm…

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman - 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (1992-). Traducator si, ocazional, publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti. Are un nepot.