Masurile de austeritate au avut efectul unei chimioterapii asupra Letoniei si Ungariei

Populatia a resimtit dur masurile dure luate de guvernele de la Riga si Budapesta, fiind nevoita sa isi ajusteze cheltuielile pentru a face fata reducerilor salariale sau scumpirii produselor din cauza cresterii TVA (in cazul Ungariei).

Vanzarile sectorului de retail din Letonia s-au redus cu peste 30% in ultimul trimestru din 2009 comparativ cu perioada similara din 2008, ilustrand efectul devastator al concedierilor si reducerilor salariale asupra standardului de viata.

In Ungaria in aprilie 2009 cabinetul de la Budapesta condus de premierul Gordon Bajnai anunta un pachet de masuri anticriza menit sa readuca economia pe drumul cel bun. Efectele au fost similare celor din Letonia, dar nu la fel de dramatice.

Consumul domestic s-a redus cu 6%, mai mult decat declinul salarial de 3 - 3,5%, potrivit unui raport al grupului bancar UniCredit intocmit in toamna anului trecut. Veniturile reale au scazut chiar mai mult decat salariile reale din cauza masurilor de austeritate.

Declinul consumului in Ungaria a fost mai puternic decat cel din zona euro sau decat media Uniunii Europene si decat al statelor din regiune - Polonia, Cehia si Slovacia.

In sectorul de retail produsele alimentare au fost mai putin afectate de masurile de austeritate anuntate de guvernul de la Budapesta, comparativ cu produsele nonalimentare. Vanzarile de produse de mobilier si bunuri gospodaresti au scazut cel mai puternic, iar cel mai bine au evoluat vanzarile la articole cosmetice.

Economia Letoniei a fost puternic afectata, atat de criza financiara mondiala, cat si de masurile de austeritate, contractandu-se cu 18% anul trecut si fiind asteptata sa scada cu 4% pana la sfarsitul lui 2010.

Pentru a plati costurile crizei, guvernul de la Riga a apelat la ajutorul Fondului Monetar International, care i-a oferit 7,5 mld. euro. Acesta nu a fost decat inceputul unui drum lung presarat cu masuri de austeritate menite sa reduca deficitul bugetar care in 2008 ajunsese la circa 12% din PIB. Masurile adoptate au fost de reducere a salariilor angajatilor din sectorul public cu 25% si a celor din sectorul privat cu pana la 30%, si reorganizarea sistemului bugetar, care numara acum cu 20% mai putini angajati. Rata somajului se situeaza in jurul valorii de 23%, cea mai mare din Uniunea Europeana.

Pentru bugetele combinate pe 2009 si 2010, cheltuielile publice au fost reduse cu echivalentul a 9% din PIB, respectiv 1,53 mld. euro.

Masurile de austeritate au avut si efecte pozitive. Astfel, reducerea consumului si a vanzarilor a fost contrabalansata de micsorarea deficitului de la 12% la circa 9% din PIB.

Pentru a aduce indicatorul in limita de 3%, impusa de UE statelor care vor sa adere la zona euro, ar putea urma noi reduceri salariale, micsorari de pensii si restructurarea serviciilor publice.

Masurile deja aplicate in Letonia reprezinta, potrivit Financial Times, un "model pentru Grecia" si alte state europene. Economia statului baltic a iesit din recesiune in primul trimestru al acestui an, dupa ce a crescut cu 0,3% comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut.

Spre deosebire de Letonia, care a optat pentru reducerea salariilor, Ungaria a mers pe majorarea TVA si pe inghetarea salariilor.

Autoritatile de la Budapesta au primit 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International si Uniunea Europeana dupa ce pietele financiare si-au inchis portile, iar exporturile s-au redus, la fel si cererea interna.

Efectele pozitive ale masurilor de austeritate s-au vazut in evolutia unor indicatori economici, precum deficitul bugetar, care in 2009 s-a situat la 4% din PIB, una dintre cele mai mici valori din Uniunea Europeana.

Economia Ungariei a iesit din recesiune in trimestrul patru din 2009, continuand sa creasca trimestru la trimestru si in primele trei luni din 2010.

Masuri de austeritate

Letonia

• Letonia a impus masuri de austeritate menite sa micsoreze cheltuielile bugetare cu echivalentul a 10% din PIB.
• Ca urmare a masurilor impuse, deficitul bugetar a scazut de la 12% din PIB in perioada 2007-2008, la 8% in prezent.
• Salariile angajatilor din sectorul public au fost reduse cu 25%, iar in viitorul apropiat sunt asteptate noi reduceri.
• Salariile din sectorul privat au scazut chiar mai mult, cu circa 30%.
• Din sistemul public au fost disponibilizati 14.200 de bugetari, echivalentul a 20% din numarul total.

Ungaria

• A inghetat salariile bugetarilor.
• Impozitul pe venit a fost micsorat pana la 17%, iar taxa pe valoarea adaugata (TVA) a fost majorata de la 20% la 25%.
• A redus contributiile sociale platite de angajatori pentru a incuraja companiile sa nu faca disponibilizari si sa creeze noi locuri de munca.
• A eliminat cea de-a 13-a pensie, masura estimata sa reduca cheltuielile bugetare cu 160 mld. forinti (585 mil. euro). Varsta de pensionare a crescut la 65 de ani.
• A inghetat ajutoarele sociale pentru urmatorii doi ani.