Presedintele Statisticii: Datele noastre nu sunt folosite de autoritati la potentialul pe care il au

"Volumul de date al Institutului National de Statistica este un tezaur, dar nu este folosit la potentialul pe care il are. Desi satisfacem toate cererile care vin din partea Guvernului, Administratiei Prezidentiale, oamenilor de afaceri sau cercetatorilor", sustine Virgil Voineagu, 58 de ani, presedintele Institutului National de Statistica (INS) din 2005 si profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice.

Fara statistica, nu se poate fundamenta nicio decizie politica sau economica. "Nu se pot monitoriza crize, nu se poate face nimic fara statistica. Unii vorbesc, ca o metafora, ca dupa vaz, auz si miros, urmeaza statistica."

Desi volumul imens de date ramane in continuare subutilizat, se constata totusi un progres in explorarea datelor statistice, in special a indicatorilor sensibili in aceasta perioada precum cei legati de numarul de personal, angajari, someri, salarii.

"90% dintre date sunt gratuite. Doar cele care necesita un proces mai indelungat de prelucrare se platesc, pentru a ne putea acoperi costurile."

In prezent, institutul desfasoara recensamantul agricol pentru care angajeaza temporar personal suplimentar si pentru care a primit de la UE un grant de 4 mil. euro. Pentru recensamantul populatiei, care este si mai costisitor decat cel agricol, Romania nu poate primi bani de la UE. Acesta va debuta in 2011.

"Avem nevoie inca de pe acum de resurse financiare pentru a pregati recensamantul populatiei", spune presedintele INS.

Valoarea totala a granturilor comunitare pe care Statistica le atrage prin studiile pe care le desfasoara in 2010 se ridica la 5,5 mil. euro. Practic, pe langa cei 4 mil. euro pentru recensamantul agricol, Comisia Europeana a acceptat sa ofere Romaniei inca 1,5 mil. euro pentru diverse studii si programe. Printre ele se numara "Statistica de intreprindere: registrul de eurogrupuri", "Productia de culturi organice" sau "Elaborarea de statistici detaliate asupra consumului de energie in gospodarii".

160 de publicatii anul trecut, 200 de comunicate de presa, 1.700 de angajati, 37 de regulamente europene implementate, 1.480 de proceduri de lucru, 150 de ani de traditie si un buget de cheltuieli de aproape 130 mil. euro aprobat pentru 2010 - sunt cateva dimensiuni ale INS.

Pentru ultimul trimestru din acest an nu au fost alocate deocamdata integral sumele de la bugetul statului. "Ultimul trimestru e descoperit. Asteptam rectificarea bugetara", spune Voineagu.

Pe o scala de la 1 la 10, Institutul National de Statistica al Romaniei se situeaza la nivelul 8 din punctul de vedere al dezvoltarii, potrivit propriilor aprecieri.

"Suntem in primele zece tari din Uniunea Europeana din punctul de vedere al calitatii si volumului datelor furnizate. Ne comparam bine cu tarile nordice, cu Germania sau Franta, in unele domenii din Statistica chiar am depasit Italia si suntem peste bulgari. Se depune o munca imensa. Si pe masura acestui efort, oferim informatii de calitate, lucru apreciat de organismele internationale", spune Voineagu.

Intr-adevar, pe site-ul european de statistica Eurostat, la unele categorii de date, pentru ultimul trimestru sau ultimul an, in dreptul Romaniei apare o cifra, in timp ce in dreptul altor tari din Uniunea Europeana apare "Data not available". De exemplu, pe 12 februarie, cand biroul de statistica al Uniunii Europene a publicat PIB-ul pe trimestrul patru din 2009, la Romania aparea data respectiva: "-1,5%". La tarile Belgia, Bulgaria, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovenia, Finlanda si Suedia, aparea "Data not available".

Pe de alta parte insa, sunt si situatii in care datele de la statistica se contrazic cu cele de la alte institutii de stat. Ultimul exemplu: numarul de salariati din sectorul bugetar si evolutia lor in ultimul an. Finantele numara circa 1,4 milioane de salariati bugetari, in timp ce la Statistica sunt numarati doar circa 1,1 milioane. Explicatia, institutiile incluse in structura de ordine publica si siguranta nationala - adica partea de Interne din Ministerul de Interne, MapN si serviciile secrete nu dau date la statistica, cu toate ca in alte tari precum Cehia sau Germania o fac.

In ceea ce priveste corectitudinea datelor, Voineagu afirma ca revizuirile care se fac dupa publicarea initiala a datelor sunt foarte putine la numar si ca foarte rar se intampla ca varianta definitiva sa difere mult fata de datele provizorii. "Sunt atat de putine aceste cazuri, incat le stim pe de rost". Totusi, au existat acuzatii ca reprezentativitatea cosului de consum dupa care este masurata inflatia nu este suficienta, avand in vedere ca o mare parte din economia romaneasca se bazeaza pe autoconsum.

Directoarea Cristiana Mali de la Directia de Statistica a Preturilor sustine insa ca singurul indicator al statisticii care nu se revizuieste este inflatia. Mali afirma ca sunt sapte oameni in administratia centrala a datelor care prelucreaza datele privind evolutia preturilor primite din fiecare judet. In teritoriu, sunt peste 100 de persoane care se ocupa de colectarea preturilor, dar ei mai au si alte sarcini. De asemenea, mai sunt circa 40 de responsabili de ancheta care realizeaza validarea datelor colectate, dar si ei mai au alte responsabilitati in afara de preturi.