Institutiile publice au inceput, la cererea presedintelui, sa publice salariile angajatilor. Propunerea a fost facuta de ZF

Institutiile statului au inceput sa publice pe site-urile lor salariile primite de angajatii lor. Este o prima incercare de deschidere a unui sistem renumit pentru obscuritatea sa. Deocamdata au inceput sa fie publicate veniturile primite in luna aprilie. Se stia ca unii dintre angajati din ministere au venituri mai mari decat demnitarii de la Secretariatul General al Guvernului - sunt oameni care castiga mai bine decat primul-ministru. Ceea ce surprinde este insa numarul mare al celor care castiga mai bine decat ministrii. In urma cu doua saptamani presedintele Traian Basescu ceruse institutiilor de stat sa-si publice salariile, dupa ce ZF a facut prpunerea pentru transparenta in administratia publica: salarii pe site si raport privind achizitiile si realizarile.

Sunt publicate deocamdata salariile, dar nu sunt date si numele celor care le-au primit, ci doar functia. Lucrurile nu sunt deplin clare pentru a intregi tabloul: de exemplu, la Ministerul de Interne sunt trecute, intre altele, drept functii "agent" si "ofiter" - insa nu poti sti ce face de fapt un astfel de agent sau ofiter si de ce un astfel de politist are salariul mai mare decat al ministrului.

Ministrul economiei are noua consilieri personali si un sef de cabinet. Aproape toti consilierii personali ai lui Adrian Videanu si-au suplimentat in aprilie veniturile din calitatea de reprezentanti ai altor structuri ale institutiei, unul dintre acestia incasand un venit net suplimentar de 22.083 de lei, de trei ori ori mai mare decat salariul brut al ministrului.

"Se stia ca unii dintre angajati isi suplimenteaza veniturile din alte surse. Acum vedem si ce venituri au, dar nu asta este problema. Problema este ca in Romania, exista un salariu de baza care, apoi, prin diferite moduri ajunge sa fie dublat si triplat", comenteaza Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, are un salariu brut de 7.643 de lei. Consilierul sau, Monica Maurer, a incasat in aprilie peste salariu, suma de 22.083 de lei, din calitatea de membru al Comitetului Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari de la Eximbank.

Din acest comitet fac parte si doi secretari de stat in Ministerul Economiei, respectiv Claudiu Constantin Stafie si Maria Parcalabescu.

Secretarul de stat Irinel Cristu a incasat suplimentar in aprilie, din calitatea de membru al Consiliului Economic Social, suma de 840 de lei.

Cei noua consilieri personali ai ministrului economiei au avut in aprilie salarii brute cuprinse intre 1.385 de lei si 3.876 de lei. Cum aratam, insa, opt dintre ei au incasat suplimentar sume cuprinse intre 47 de lei si 22.083 de lei, potrivit datelor publicate de institutie.

De asemenea, cei cinci secretari de stat ai institutiei au salarii brute de 6.691 de lei, insa patru dintre acestia au obtinut venituri suplimentare din reprezentarea ministerului in "structuri constituite la nivelul altor unitati" in valoare de 22.092 de lei, 18.500 de lei, 10.296 de lei, respectiv, 840 de lei.

Chiar daca nu sunt date nume, unii oameni pot fi identificati. Directorul de Cabinet al lui Videanu, care are un salariu brut de 3.461 de lei, a avut un venit suplimentar in aprilie de 19.750 de lei. Directorul de Cabinet al ministrului este Marian Turlea.

Seful Directiei generale de energie, petrol si gaze din minister a avut in aprilie un salariu brut de 6.954 de lei, la care s-au adaugat 4.200 de lei. Totodata, un director din cadrul Directiei de energie, al carui salariu brut a fost de 3.846 de lei, a primit pe langa salariu, suma de 8.534 de lei.

Directorii adjuncti ai Autoritatii de management pentru programul operational "Cresterea competitivitatii economice", prin care sunt ges­tionate fonduri europene, au avut in aprilie salarii brute cuprinse intre 5.922 de lei si 6.192 de lei, in timp ce directorul general al acestui organism a avut un salariu brut de 6.954 de lei.

Ministerul a precizat, la finele saptamanii, ca veniturile suplimentare incasate pana la sfarsitul anului 2010, din indemnizatiile reprezentantilor ministerului in societatile din domeniul energetic, la care statul detine, in urma procesului de privatizare, un pachet minoritar de actiuni, vor fi donate la Fondul de solidaritate. La fel ar trebui sa se procedeze cu aceste ministere.

"Aceasta este problema. Astfel de sume ar trebui sa fie impozitate suplimentar sau sa nu se mai acorde", spune Chidesciuc.

Ministerul Economiei a publicat si salariile consilierilor economici de pe langa ambasade. Astfel, cel mai bine platit consilier economic din afara tarii al Ministerului Economiei este cel aflat in misiune la Bagdad, al carui salariu brut s-a ridicat in luna aprilie la 8.190 de dolari, potrivit datelor publicate vineri de minister.

La polul opus se afla un secretar economic de rang II de la Bruxelles, cu un salariu brut de 2.310 euro. Reprezentantul ministerului la Beirut (Liban) are un salariu brut de 6.738 de dolari, apropiat de nivelul ministrului consilier de la Oslo, incadrat cu un salariu brut de 6.265 de euro.

Salariile ministrilor consilieri de la Montreal si de la Tokio se ridica la 5.500 de dolari.

Adriean Videanu se plangea in luna februarie ca misiunile diplomatice ale Romaniei din strainatate nu au sprijinit destul mediul de afaceri pana in prezent si ca fiecare reprezentanta economica din afara tarii va trebui sa devina un "incubator de afaceri".

Ministerul Administratiei si Internelor a publicat salariile nete ale angajatilor sai din structura centrala - 1.412 la numar.

Astfel, salariul cel mai mare in aprilie a fost obtinut de un "civil", care a primit, in aprilie, un salariu net de 13.323 de lei. Este un salariu de 2,5 ori mai mare decat al ministrului de resort, Vasile Blaga. Acesta este depasit si de trei dintre cei sase secretari de stat si de multi alti sefi de serviciu sau birou.

Trei dintre cei sase secretari de stat ai institutiei au luat si ei mai multi bani decat ministrul, doi dintre acestia primind chiar de doua ori mai mult decat Vasile Blaga. Salariile celor trei secretari de stat care castiga mai bine decat seful lor au fost, in aprilie, de 11.188, 10.832 si, respectiv, 8.125 de lei net. Unul dintre cei doi subsecretari de stat din MAI a incasat si el, in aprilie, de aproape doua ori mai mult decat Vasile Blaga, primind 9.415 de lei.

Ministrul a fost depasit la incasari in aprilie si de un "director cabinet demnitar", care a primit 7.976 de lei, dar si de un "consilier la cabinetul demnitarului", care a primit 5.798 de lei.

Cinci din cei sase directori generali din MAI au castigat si ei cate un salariu de aproape doua ori mai mare decat cel al ministrului, salariul net al fiecaruia dintre cei cinci cifrandu-se in jurul valorii de 10.000-11.000 de lei.

Blaga este depasit ca venituri si de sapte din cei opt directori generali adjuncti din ministerul pe care-l conduce, acestia incasand, in aprilie, sume de aproape 7.000, 9.000 sau chiar 10.000 de lei.

Salarii mai mari decat al unui ministru se intalnesc si in Inspectoratul General al Politiei Romane. Politia Romana a precizat ieri ca agentii de politie care au castigat, in luna aprilie, mai mult decat alti ofiteri si chiar decat ministrul Blaga, sunt scafandri ai MAI, care au avut misiuni speciale in perioada mentionata.

Raluca Seucan, purtatorul de cuvant al Politiei Romane, a declarat ieri, pentru Mediafax, ca respectivii agenti au avut, in luna aprilie, multiple operatiuni de scufundare in conditii de risc, motiv pentru care salariile acestora au fost mai mari. Nici politia nu publica nume, ci doar functii si salariul obtinut in aprilie. Conform datelor, inspectorul general a incasat in aprilie 9.226 de lei, iar adjunctii sai intre 6.979 de lei si 8.409 de lei. Veniturile nete incasate de directorii din IGPR in aprilie au variat intre 5.098 de lei si 6.791 de lei.

Conform informatiilor prezentate in tabelul postat pe site-ul Politiei Romane, unii agenti din IGPR au castigat in aprilie mai mult chiar decat ministrul Vasile Blaga, al carui venit salarial net a fost de 5.361 de lei. Astfel, salariile unor agenti au fost de 5.498 de lei, de 5.961 de lei, de 5.921 de lei, de 5.722 de lei sau de 5.460 de lei.

Datele publicate de guvern arata si ele ca managerii publici incadrati la Secretariatul General al Guvernului (SGG) primesc lunar o indemnizatie mai mare decat premierul, vicepremierul si seful SGG, cuprinsa intre 6.870 de lei si 7.700 de lei, in timp ce consilierii debutanti din Directia de Control pornesc de la o remuneratie lunara de 3.350 de lei.

Indemnizatia premierului este de 6.184 de lei, iar vicepremierul este remunerat cu 5.892 de lei. Potrivit datelor publicate de Executiv, secretarul general al Guvernului, cu rang de ministru, primeste o indemnizatie neta de 5.361 de lei, in timp ce managerii publici sunt remunerati cu sume cuprinse intre 6.870 de lei si 7.700 de lei.

Salariul lunar al inspectorilor guvernamentali ajunge pana la 4.532 de lei, iar consilierii debutanti din Directia de Control pornesc de la o indemnizatie de 3.350 de lei.

La Ministerul Agriculturii exista doi directori care au venituri mai mari decat cel al ministrului. Cel mai mare venit in acest minister este de 7.806 de lei brut si este incasat de doi directori, in timp ce ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, are 7.643 de lei lunar brut.

Cele doua propuneri ale ZF pentru transparenta in administratia Publica: Salarii pe site si raport privind achizitiile si realizarile

Ziarul Financiar a facut, la inceputul lui mai, doua propuneri pentru transparentizarea administratiei publice. Partial, publicarea salariilor este primul pas spre transparentizare.

Propunerea ZF nr. 1 pentru restructurarea bugetarilor: obligarea institutiilor publice sa puna numele, prenumele, functia si salariul fiecarui angajat pe site

Justificarea: An de an, numarul de functionari din institutiile publice creste, si cheltuielile aferente de asemenea.

Angajarile se fac netransparent, nici ministrii nu stiu cati functionari au in subordine, direct in ministere sau in institutiile coordonate de ei.

Ziarul Financiar a propus, la inceputul lui mai ca fiecare institutie publica sa afiseze pe site numele, prenumele si functia tuturor angajatilor din acea institutie, pe departamente, precum si salariile, actualizate lunar.

De asemenea, pentru a asigura o transparenta a angajarilor, toate locurile de munca disponibile din fiecare institutie trebuie ocupate prin concurs, anuntat cu 30 de zile inainte. In acest moment, oficialii statului nici nu stiu cati angajati au in subordine. De exemplu, nu exista statistici usor de accesat despre cati angajati are Primaria Oradea sau Directia Finantelor Publice Ilfov.

Singurii care mai furnizeaza statistici din cand in cand pentru guvern sunt functionarii Ministerului de Finante unde se strang datele privind cheltuielile publice.

Aceasta masura ar putea fi luata de Guvern printr-o hotarare sau ordonanta de urgenta si pusa in practica in doar doua saptamani, deoarece contabilii au salariile si numele acelora pe care ii platesc.

Propunerea ZF nr. 2 pentru institutiile publice: rapoarte anuale de activitate care sa cuprinda achizitiile pana la ultimul leu

Justificarea: Statul dispune anual de zeci de miliarde de euro pentru salarii, investitii si cheltuieli de intretinere a bunurilor publice, dar in lipsa unei transparente a cheltuielilor fiecarei institutii, la sfarsitul fiecarei executii bugetare anuale, rezultatele nu se vad.

Ziarul Financiar propune ca fiecare institutie de stat sa publice un raport anual de activitate, detaliat cu toate cheltuielile facute in anul anterior, pana la limita minima de 1.000 de lei de fiecare institutie.

Aceste informatii ar urma sa fie publicate pana la 1 martie anul urmator si sa fie prezentate intr-o conferinta de presa. In prezent exista astfel de rapoarte anuale, dar fiecare institutie prezinta ce doreste in raport, nu sunt anuntate unde sunt prezentate, nu se gasesc pe site-uri si nu exista parametri cu ajutorul carora sa fie calculata eficienta cheltuielilor publice.

Desi exista o lege care permite accesul liber si neingradit la informatiile cu caracter public (Legea 544/2001), de cele mai multe ori cautarea rapoartelor de activitate pe anii trecuti ale institutiilor publice este o adevarata bataie de cap, daca nu chiar misiune imposibila.