Ar trebui sa reduca Guvernul banii pentru administratiile locale cand bugetul este intr-o suferinta profunda?

Pe primele patru luni din 2010, cheltuielile cu bunurile si serviciile au crescut in administratia locala cu 13%, in vreme ce in ministere au scazut cu 3%, potrivit premierului Emil Boc. Cum trebuie reduse cheltuielile in administratie si cum poate interveni Guvernul fara sa incalce autonomia locala?

Executia bugetara la patru luni sta mai bine in cazul bugetelor locale decat in cazul bugetului de stat. Bugetele locale au inregistrat un excedent de 2 mld. lei (venituri de 16,7 mld. lei si cheltuieli de 14,7 mld. lei). Insa bugetele locale au inregistrat anul trecut un deficit de de 2,26 mld. lei (540 mil. euro) si, cum cei mai multi bani pentru administratiile locale vin de la bugetul de stat prin cota defalcata de TVA sau de impozite, rezultatul se rasfrange asupra rezultatelor consolidate. In 2008, deficitul administratiilor locale a fost de 1 mld. euro.

Duminica, in videoconferinta cu prefectii, premierul Emil Boc a cerut reprezentantilor Guvernului in teritoriu sa atace in contencios administrativ cheltuielile exagerate facute de administratiile locale.

"Am observat o mare veselie la administratiile locale prin acordarea de mariri de salarii, de bonusuri. Va rog sa atacati imediat in contecios administrativ. In primele patru luni din 2010, cheltuielile cu bunurile si serviciile au crescut cu 13% in administratia locala, iar la ministere au scazut cu 3%. Ca reprezentanti ai Guvernului trebuie sa atrageti atentia ca acele cheltuieli care nu sunt necesare sa nu mai fie efectuate in aceasta perioada. Evident ca si legea nationala va atrage atentia, dar si dumneavoastra (prefectii -n.r.) trebuie. Trebuie sa realizati si o prioritizare drastica a investitiilor. Este absolut necesara", a declarat premierul.

Bugetele locale adunate, cat bugetul de stat

In 2009, bugetul general centralizat al bugetelor locale a fost doar cu 7,7 mld. lei mai mic decat bugetul de stat (54,6 mld. lei bugetul de stat si aproape 47 mld. lei bugetele locale). Executia bugetara la patru luni arata ca, in aprilie, din veniturile de 16,7 mld. lei ale administratiilor locale, 12,7 mld. lei au mers spre cheltuieli curente dintre care 6 mld. lei spre cheltuieli de personal. In privinta veniturilor, doar 2 mld. lei au provenit din taxe si impozite, mai mult decat dublul acestei sume (5,3 mld. lei) venind de la bugetul de stat, prin cota defalcata de TVA.

"Veselia" de care vorbea duminica premierul se refera la faptul ca, in urma aplicarii legii salarizarii unitare, in unele administratii salariile au crescut.

De altfel, cheltuielile cu salariile functionarilor din administratiile locale au crescut de aproape trei ori in ultimii sase ani, ajungand la 18 miliarde de lei (4,3 mld. euro) in 2009. In 2009, cand economia s-a contractat puternic, cu peste 7%, cheltuielile de personal ale administratiilor locale au continuat sa creasca, ajungand la o pondere de 36% din total fata de 32% in 2008.

Primarii invoca autonomia locala

In vreme ce, la nivel central, cheltuielile sunt reduse prin ordin, in administratiile locale, primarii sau consiliile locale invoca autonomia locala si se plang de incalcarea acesteia ori de cate ori administratia centrala ridica tonul.

"Daca premierul se plange ca administratiile locale sunt netransparente, sa dispuna atunci ca toate achizitiile publice facute de acestea sa fie realizate prin sistemul electronic de achizitii publice. In 2004, noi (PSD - n.n.) propusesem ca toate astfel de achizitii sa fie facute prin sistemul electronic, dar premierul Boc a lasat apoi ca ele sa se desfasoare prin negociere directa", afirma Ioan Calin (PSD), vicepresedintele Comisiei pentru administratie din Camera Deputatilor.

Ioan Oltean (PDL), membru in Comisia de administratie a Camerei, crede ca in administratia locala trebuie aplicata fara abatere normele privind numarul de personal, adoptate deja, si sa fie introduse standarde de cost. Potrivit lui Oltean, trebuie ca administratiile locale sa beneficieze cum cred de cuviinta de sumele proprii, in vreme ce banii care vin de la buget sa se supuna standardelor de cost obligatorii elaborate de Guvern. El crede ca nu trebuie redusi banii care vin spre administratii, dimpotriva, pentru ca descentralizarea inseamna preluarea unor responsabilitati care implica fonduri suplimentare.

Zamfir Iorgus, deputat si fost primar al Mangaliei, sustine ca in administratia publica inca se fac angajari si se majoreaza salarii: "La mine la Mangalia, salariile au fost majorare cu 25%, recent, prin hotarare a consiliului local". Potrivit lui Iorgus, primariile fac cheltuieli aiurea si asteapta ca apoi costurile sa fie acoperite de la bugetul de stat. Solutia sa: reducerea cheltuielilor in special cu personalul si introducerea unor standarde de cost in toate serviciile, dar si un "cadru al prioritatilor" in perioada de criza.

Analistul economic Aurelian Dochia a aratat recent, intr-o discutie cu ZF, ca, de vreme ce majoritatea banilor administratiilor locale vin de la buget, cand acesta nu o sa mai aiba bani, atunci nu o sa mai dea administratiilor, iar ele va trebui sa reduca cheltuielile. Potrivit lui Dochia, la adapostul descentralizarii, unii fac ce vor in administratia locala - sume alocate initial pentru proiecte sunt transferate pentru altele, lucru pe care Guvernul nu ar trebui sa-l accepte si, intr-o asemenea situatie, nu poate fi invocata autonomia locala.

Pe de alta parte, este de observat ca, in agentiile guvernamentale care se finanteaza total sau partial, cheltuielile se apropie de venituri. Jumatate din cheltuielile acestor institutii au mers, in 2009, pe cheltuieli de personal.