Ce strategie au principalii producatori de tigle pe o piata care va continua sa scada

Autor: Vlad Anastasiu 01.06.2010

Piata de invelitori pentru acoperis a scazut anul trecut cu 34%, iar tendinta de reducere ar putea continua si anul acesta, insa principalii jucatori ezita sa faca estimari privind nivelul afacerilor, cele mai mari sperante fiind indreptate catre semestrul doi, scrie revista Business Construct (www.zf.ro/business-construct).



Cei mai mari jucatori de pe piata de tigla metalica, care are o pondere de 50% din totalul segmentului de invelitori, se vor concentra anul acesta mai mult pe cresterea cotei de piata si pe promovarea brandurilor, chiar daca va continua sa se reduca consumul. Cum vor reusi insa o crestere a afacerilor, in conditiile in care este apreciata o majorare a preturilor la materia prima cu 20%?

Valoarea totala a pietei de invelitori din Romania a fost anul trecut de aproximativ 116 milioane de euro, in scadere cu 34% fata de nivelul din 2008, potrivit studiului de piata realizat de compania de consultanta Neomar Consulting. Din totalul pietei, cea mai mare pondere, de 50%, o ocupa segmentul de tigle metalice, care in 2009 a inregistrat de asemenea o scadere de 34% fata de nivelul din anul precedent coborand la o valoare de aproximativ 58,7 milioane de euro.

Pentru acest an se estimeaza in continuare o usoara scadere a vanzarilor de tigle metalice, de maxim 2%, pana la valoarea de 57,8 milioane de euro, potrivit estimarilor unor jucatori din piata. Evolutia in volum a pietei este putin probabil sa scada in conditiile intrarii pe piata a produselor mai ieftine si mai slabe calitativ, care le vor inlocui pe cele mai scumpe, fenomen semnalat inca din 2009.

Restul segmentelor incluse in piata de invelitori sunt reprezentate de tiglele ceramice, cu o pondere de 19%, tiglele din beton, care reprezinta 12% din totalul vanzarilor, sindrelele bituminoase si placile ondulate, cu o pondere de 14% si respectiv 5%. Cel mai afectat segment din piata in 2009 a fost segmentul tiglelor de beton, care a inregistrat o scadere in valoare de aproape 46%, la 14,3 milioane de euro.

"Chiar daca piata s-a contractat anul trecut, am reusit sa crestem in termeni de volum. Cresterea in volum a fost mai mare decat scaderea pietei si a fost nevoie de un efort de vanzari pentru a compensa faptul ca anul trecut cererea a fost mai mare pe categoria de produse entry level si mediu", a precizat Marian Parvu, vice-presedinte al Ruukki Construction Romania si Bulgaria, subsidiara grupul finlandez Rautaruukki.

Compania nu a facut inca publice rezultatele financiare pe 2009, dar estima o crestere si in valoare, pe langa cresterea de 10% in volum, fata de 2008, cand a realizat afaceri de circa 30 de milioane de euro.

Cote de piata mai mari

Anul trecut, toti jucatorii de pe piata de tigla metalica din Romania au inregistrat scaderi ale afacerilor pe fondul prabusirii pietei imobiliare si in special a pietei constructiilor, care a avut un impact major si direct asupra businessului de invelitori. Scaderile au fost cu atat mai mari in moneda europeana, in conditiile in care leul s-a devalorizat puternic anul trecut.

"Am incheiat anul 2009 cu vanzari de 105,6 milioane de lei, valoare care include si vanzarile Rova, cu 44% mai mici fata de vanzarile din 2008. Ne asteptam la aceste rezultate, tinand cont de evolutia generala a pietei si a economiei", a declarat Andrei Sulyok, directorul general al companiei Lindab Romania, subsidiara locala a grupului suedez Lindab. In euro, scaderea afacerilor este si mai pronuntata in 2009, de peste 60%, in conditiile in care cursul mediu de anul trecut pentru moneda europeana s-a ridicat la 4,23 lei/euro.

Sulyok nu a precizat ce estimari are pentru acest an in privinta evolutiei pietei de profil si a afacerilor, insa a precizat ca strategia Lindab pentru 2010 se concentreaza pe cresterea cotei de piata.

"Urmarim sa castigam cota de piata pe anumite segmente de produse cu potential si sa ne mentinem pozitia pe piata. Strategia noastra pentru acest an vizeaza apropierea de clientul final prin activitati de marketing si consolidarea relatiei cu partenerii nostri din toata tara", a spus Sulyok.

Cresterea exporturilor

O alta strategie pentru cresterea afacerilor pe plan local este majorarea exporturilor, o astfel de strategie de business fiind luata in calcul de catre conducerea Ruukki. De altfel, la nivel de grup s-a luat decizia ca subsidiara din Romania sa devina un centru de productie pentru pietele din regiune, ceea ce automat se traduce mai departe in cresterea exporturilor.

"Romania este intr-o pozitie privilegiata, pentru ca am devenit un hub de productie pentru reteaua internationala, alaturi de Finlanda, Polonia si Rusia. Transferul de utilaje din Cehia si Ungaria a crescut cu 20% capacitatea de productie, astfel incat fabrica este antamata deja pentru o multitudine de proiecte internationale, printre care si o serie de structuri metalice personalizate pentru stadionul din Stockholm", a explicat Parvu. Ruukki detine pe plan local o capacitate de productie pe segmentul de tigla metalica de 1,5 milioane de metri patrati pe an, similara cu capacitatea de productie de panouri termoizolante, in timp ce sectia de structuri metalice detine o capacitate de productie de 13.000 de tone pe an.

"Anul acesta peste 50% din productie este destinata exportului, in tari precum Rusia, Cehia, Ungaria sau Suedia", a adaugat Parvu.

Revine rezidentialul

In prima parte a acestui an, executivul de la Lindab apreciaza ca deja se simt unele semne de revenire a cererii pe segmentul de tigla metalica, in special din zona rezidentiala.

"Ne bucuram sa identificam primele semne de revenire a pietei rezidentiale dupa cea mai lunga si grea iarna din ultimii 20 de ani. Din pacate, segmentul industrial este inca blocat, fara perspective de revenire pe termen scurt", a adaugat Sulyok.

Si executivul de la Ruukki apreciaza ca segmentul de tigla metalica are toate sansele sa mearga cel mai bine in acest an, pe de o parte pe revenirea pietei rezidentiale, dar mai ales din cauza faptului ca pe segmentul de panouri termoizolante si cel de structuri metalice, compania activeaza de putin timp.

"In continuare, la fel ca si anul trecut, cea mai buna evolutie s-a inregistrat pe segmentul de acoperisuri, pe care am avut chiar si cresteri de 30%. Pe panouri termoizolante si hale abia anul acesta intram mai bine in paine, pentru ca sunt segmente pe care activam relativ recent. Proportia fiecarui segment in business se pastreaza relativ in aceleasi cote, respectiv circa 30% fiecare", a explicat Parvu.

Cresteri de preturi

Pentru acest an, pe piata de profil este estimata o crestere a preturilor de pana la 25% pe fondul majorarii preturilor la otel, ceea ce mai departe va conduce la o crestere a produselor cu circa 15%. Cresterea vine dupa ce in 2009, pretul otelului a scazut cu peste 20% pe fondul crizei economice, care a dus la o scadere a consumului din partea industriei.

"Cele mai importante modificari din 2010 vor fi cresterile de pret la materii prime, dupa ce in intregul an 2009 preturile la materii prime s-au aflat in continua scadere. Spre exemplu, in primul trimestru al anului in curs pretul otelului a crescut deja cu 5-6%. In trimestrele doi si trei, cresterea va ajunge la circa 12-13%. Pana la sfarsitului anului, cresterea pretului materiilor prime va fi de circa 20-25%, fapt care se va reflecta intr-o crestere de circa 15% a pretului produselor finite", a precizat Suylok.

Ce mai puteti citi in Business Construct (www.zf.ro/business-construct)