Cu cat s-ar ieftini creditele daca ar scadea salariile in banci cu 25%?

Anul trecut cheltuielile cu salariile ale bancilor s-au ridicat la 4,2 miliarde de lei (circa un miliard de euro), avand in vedere un salariu lunar mediu brut de 5.000 de lei si un numar mediu de angajati de 70.000 de persoane.

Astfel, o reducere cu 25% a salari ilor ar insemna o economie de circa un miliard de lei (250 de milioane de euro). Fata de un volum al creditului privat de aproape 49 de miliarde de euro, ponderea este totusi destul de modesta.

Bancherii afirma ca pretul creditelor este influentat de o serie de factori, in care costurile fixe au o insemnatate relativ redusa.

"Costul creditului este influentat de mai multi factori, printre care cei mai importanti sunt legati de costurile de finantare, costul riscului - provizioane, costurile administrative, costul rezervei minime obligatorii si marja de profit", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. In cheltuielile administrative sunt incluse si cele cu salariile angajatilor, dar si cu logistica, sistemele informatice sau administrarea numerarului.

Dobanda medie la creditele in lei era in martie de aproape 15% pe an, iar la euro de 6,5% pe an, potrivit datelor BNR. La un sold al creditului in lei de 78 de miliarde de lei, rezulta ca bancile au intr-un an incasari din dobanzi de 11,8 milarde de lei (2,9 mld. euro). Soldul creditelor in valuta era in martie de echivalentul a 29,3 miliarde de euro, astfel ca incasarile din dobanzi se ridica la 1,9 miliarde de euro, intr-un an.

Cumulat, bancile locale incaseaza anual dobanzi de 4,8 miliarde de euro, la un sold al creditului privat de aproape 49 de miliarde de euro. Reducerea cu 25% a salariilor ar echivala cu putin peste 5% din dobanzile incasate de banci intr-un an.

Economistul Raiffeisen spune ca marja de profit a bancilor, in special in zona creditelor in valuta, a fost usor negativa, in conditiile in care costul la care ele s-au putut imprumuta in 2009 a urcat abrupt, iar doar o parte din aceasta crestere a putut fi transmisa clientilor. In paralel, cresterea puternica a creditelor neperformante a dus si la majorarea costului riscului.

Totusi, majoritatea bancilor au reusit sa isi majoreze anul trecut profiturile operationale, in conditiile in care cel putin in partea a doua a anului au fortat scaderea mai rapida a dobanzilor platite la depozite comparativ cu cele incasate la credite.

Bancherii au incercat astfel sa isi majoreze marjele de castig pentru a putea sa absoarba costurile mai mari cu provizioanele.

Guvernatorul Mugur Isarescu, care anul trecut critica dur bancherii pentru ca nu ieftinesc creditele, si-a temperat discursul in ultimele luni, spunand ca este mai important ca acestia sa ramana prudenti, iar marjele trebuie sa permita digerarea creditelor neperformante.

Reducerile de costuri fixe au inceput in 2009

"In mediul privat, de cand criza s-a manifestat, companiile a trebuit sa se replieze si sa reduca cheltuielile. Nu cred ca vreo banca ar reduce costul creditarii daca ar diminua cheltuielile cu salariile", spune Iuliu Muresan, vicepresedinte executiv responsabil de managementul riscului la Bank Leumi.

La nivelul sistemului bancar, anul trecut au plecat peste 3.700 de oameni, adica 5% din numarul de angajati de la sfarsitul anului 2008, cand se atinsese varful istoric. In paralel, au fost inchise 127 de unitati, adica 2%, astfel ca la sfarsitul anului trecut mai erau operationale 6.425 de unitati.

Bancile au pus totodata presiune pe reducerea costurilor la furnizori si mai ales a chiriilor platite pentru spatiile comerciale, dupa ce in anii trecuti se luptasera cu lanturile de farmacii si salile de jocuri de noroc pentru a ocupa locatiile cu cel mai bun trafic.

Mihai Bogza, presedintele Banc post, o banca de top zece care anul trecut a implementat un program dur de ajustari de costuri, spunea recent ca pentru anul acesta nu sunt programate alte taieri de cheltuieli, insa totul depinde de realizarea veniturilor programate, adica de cum vor evolua vanzarile de credite noi, dar si rambursarea celor vandute in trecut.

Pentru credite mai ieftine, bancherii cer provizioane mai mici

Bancherii considera ca reducerile de costuri fixe operate anul trecut sunt suficiente si vad mai degraba posibilitatea ieftinirii creditelor prin relaxarea reglementarilor BNR.

"Deja s-au facut ajustari. Problema de reluare a creditarii nu din asta provine. In cazul nostru, vorbim de cheltuieli salariale de 30 de milioane de euro si cu provizioanele de 50 de milioane de euro. Inca facem provizioane de 7% pentru creditele in valuta, iar la cele cu restante mai vechi de 90 de zile nu putem sa luam in considerare decat un sfert din valoarea colateralului. Operam inca in parametrii setati in perioadele in care se incerca temperarea creditarii", spune conducatorul unei banci de talie medie, care a preferat sa isi pastreze anonimatul.

Chiar daca bancile nu au operat taieri nominale de salarii, pachetele compensatorii au fost ajustate, fiind eliminate de la asigurarile medicale pana chiar la bonurile de masa.

Inca de anul trecut bancherii au cerut BNR relaxarea normelor de provizioane. Banca centrala s-a aratat insa reticenta, in conditiile in care cresterea creditelor nepeformante abia acum incepe sa dea primele semne de incetinire, insa incertitudinile raman ridicate.