Topul judetelor cu cei mai multi birocrati: statul ar economisi 3 mld. €/an daca ar concedia jumatate din ei

Autor: Adelina Mihai 03.06.2010

Statul ar putea economisi peste 2,7 miliarde de euro pe an daca ar concedia jumatate din functionarii publici din administratiile centrale si locale si o treime din angajatii care lucreaza in birourile Ministerului de Interne, adica daca ar restructura "manuitorii de hartii", fara sa se atinga de medici si de profesori - "personalul productiv".



Cheltuielile salariale anuale pentru plata celor 326.000 de salariati care lucreaza in administratia publica sunt de 4,38 miliarde de euro, avand in vedere faptul ca statul plateste si cel de-al treisprezecelea salariu pentru bugetari. Concedierea a jumatate din angajatii care lucreaza in birourile institutiilor de stat ar aduce o economie de aproape 2,2 mld. euro anual la buget. De asemenea, eliminarea celor 50.000 de angajati din subordinea Ministerului de Interne care lucreaza exclusiv in birouri ar putea aduce economii de aproape 500 de milioane de euro.

Cei mai multi functionari publici sunt in Bucuresti, unde aproape 61.000 de angajati de la stat corespund unui numar de 2 milioane de locuitori. In judete precum Vaslui, Bacau sau Prahova, care sunt printre cele mai sarace din tara, exista cate cel putin trei functionari la 100 de locuitori. Explicatia?

"Sunt foarte multe sate si comune in care oamenii s-au angajat in primarii sau in structurile de pe langa acestea. Acest lucru este o urmare a faptului ca in aceste zone nu exista investitii si nu a avut cine sa creeze locuri de munca. De altfel, pentru cei care lucreaza acolo, care cel mai probabil s-au angajat prin intermediul relatiilor pe care le aveau, e singura modalitate de a obtine un salariu", sustine Daniela Necefor, managing partner la firma de executive search Total Business Solutions (TBS).

Si Bogdan Hossu, liderul federatiei sindicale "Cartel Alfa", este de parere ca o crestere a numarului a functionari din anumite zone poate fi pusa pe seama lipsei de investitii.

"Factorul politic a decis o crestere a numarului de angajati din administratia publica, care a creat mai multe posturi pentru a atrage clienti. Insa nu suntem printre tarile cu cei mai multi functionari publici din Europa", spune Hossu, care a adaugat ca "functionari publici" pot fi numiti angajatii aflati in subordinea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care gestioneaza salariile a aproximativ 115.000 de functionari.

Salariul mediu net in administratia publica este de 3.371 de lei brut pe luna, dublu fata de salariul mediu pe economie. De altfel, 2.300 de functionari din administratia publica au un salariu lunar mai mare de 8.000 de lei, acestia reprezentand jumatate din cei 5.600 de angajati bugetari care au avut salarii brute mai mari de 8.000 de lei in luna octombrie a anului trecut, arata datele de la Ministerul de Finante. Concedierea a jumatate din acestia ar putea aduce economii semnificative la buget.

"Este clar ca avem un aparat de stat obez, dar nu spun ca trebuie sa se faca concedieri. Eu am propus ca peste jumatate din acesti angajati sa fie externalizati, la fel ca in tot restul Europei. Institutii precum Casa de Pensii, agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca, Directia de sanatate si securitate ocupationala sunt servicii necesare, dar care pot functiona ca entitati autonome si, eventual, subventionate partial de la bugetul de stat", sustine Adrian Izvoranu, directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR).

Indiferent daca o sa se scada salariile sau o sa se faca concedieri, nu poate fi vorba de reducere de costuri, cum se intampla in mediul privat, pentru ca banii nu exista si nu pot fi folositi pentru alte investitii, spun specialistii. Surprinzator insa este si faptul ca angajatii de la stat nu vor sa lucreze in mediul privat.

"Nici anul trecut si nici anul acesta nu am avut nicio aplicatie care sa vina din partea angajatilor proveniti bugetar. Probabil ca prefera sa ramana sa lucreze la stat, pe salarii chiar mai mici", mai spune Necefor. Publicarea salariilor pe site-urile institutiilor a condus la descoperirea mai multor anomalii in salarizarea din sistemul de stat, cea mai frecvent intalnita fiind cea in care angajatii de pe functii de executie primesc salarii mult mai mari decat ale sefilor lor. Spre exemplu, seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) si cel al Vamilor primesc salarii mai mici decat proprii consilieri, sefi de serviciu si directori. Astfel, daca seful ANAF a castigat in luna apriie un salariu net de 4.693 de lei, mult mai putin decat consilierul sau personal, care a avut un salariu net de 7.283 de lei. Un secretar general din cadrul aceleiasi institutii a castigat peste 10.000 de lei in luna aprilie.

Listele cu veniturile obtinute de salariatii din sectorul public apar aproape in fiecare zi pe site-urile oficiale ale institutiilor, discrepante salariale majore fiind intalnite in aproape fiecare minister.

Spre exemplu, la Ministerul Afacerilor Externe ierarhia salariilor este inversata. Cel mai mare salariu de baza lunar din MAE este al secretarului general Robert Cazanciuc, de 9.292 de lei, acesta fiind urmat de secretarul general adjunct, Iulian Popescu, cu un salariu de 8.807 lei. Ministrul Teodor Baconschi castiga 6.614 lei, iar secretarii de stat - Anton Niculescu, Bogdan Mazuru, Bogdan Aurescu, Doru Costea si Calin Radu Ancuta - castiga de asemenea cate 6.614 lei pe luna.

Potrivit grilei prezentate de MAE pe site-ul sau, ambasadorii au un salariu lunar de 7.514 lei, in timp ce venitul net lunar al unui referent poate ajunge la 2.505 lei. La aceste sume se pot adauga sporuri si indemnizatii de conducere care se ridica la valori de mai bine de jumatate din salariu.

La Ministerul Sanatatii, cel mai bine platit angajat este secretarul general adjunct Adela Petrinia Neagoe, care a incasat in aprilie 9.739 de lei, mai mult decat secretarul general al ministerului, Gheorghe Sarb, cu un salariu de 7.693 de lei net sau decat ministrul Attila Cseke, al carui venit net a fost de 5.361 de lei. De altfel, in cadrul acestui minister, sunt 14 angajati care castiga mai bine decat ministrul.

Si in salarizarea angajatilor de la Ministerul Muncii s-a intalnit un caz surprinzator, in care un sofer a castigat in aprilie 4.000 de lei net, cu 1.300 de lei mai putin decat ministrul muncii, Mihai Seitan.

In schimb, ministrul mediului, Laszlo Borbely, a avut cel mai mare salariu din institutie, respectiv 5.361 de lei, potrivit informatiilor publicate pe site-ul institutiei. De asemenea, printr-un ordin al sau, toate institutiile "din subordine, de sub autoritatea sau din coordonarea Ministerului Mediului si Padurilor" isi vor publica pe site veniturile nete ale angajatilor.

Radu Berceanu, ministrul transporturilor si infrastructurii, are un salariu net de 5.361 de lei pe luna, in timp ce unul dintre cei patru secretari de stat are un salariu net mai mare, de 5.631 de lei pe luna, iar doi consilieri juridici au salarii de 5.523 lei/luna.

Muncitorii necalificati de la bucataria Institutului de Boli Infectioase Matei Bals din Capitala au salarii nete de circa 1.100 de lei, in timp ce un bucatar castiga in jur de 1.200 de lei. La centrala telefonica, un telefonist are un salariu de aproximativ 1.400 de lei, in timp ce un medic specializat la cabinetul de chirurgie generala are un salariu net de 1.053 de lei, iar un medic primar la cabinetul de obstetrica-ginecologie castiga 948 de lei.

Publicarea acestor liste este inca un pas prea mic pentru deslusirea nebuloasei salariilor de la stat. Ministerele nu dau raspunsuri de ce unii subordonati iau salarii mai mari decat ministrii - situatie care nu se poate regasi in mediul privat. Pana si premierul Emil Boc, care a incasat in aprilie 6.142 de lei, se vede depasit la salariu de managerii publici din Secretariatul General al Guvernului, care au obtinut peste 7.000 de lei in aceeasi perioada.

Soferii de la Finante si de la Munca, campionii din breasla la salarii

Soferii sau curierii personali - cum mai sunt numiti in unele institutii- din cadrul Ministerului de Finante si al Ministerului Muncii au venituri salariale nete de peste 4.000 de lei pe luna, dublu fata de colegii lor de la MAE sau de la Ministerul Sanatatii.

Salarii mai apropiate de cele pe care le primesc soferii din firme private au soferii din Ministerul Economiei, al Turismului sau al Justitiei, care au venituri lunare nete intre 1.100 si 1.500 de lei.

"Sunt adaugate tot feluri de sporuri, pentru servicii considerate indecente. Si eu mi-as plati foarte bine soferul daca ar trebui sa-mi care geanta in fiecare zi prin nu stiu ce locuri, ca sa nu-si dea drumul la gura", a spus Adrian Izvoranu, directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR). Legea salarizarii unice, care a fost initiata anul trecut chiar de guvernul lui Emil Boc si care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2010, ar fi trebuit sa anuleze aceste anomalii din sistem si sa stabileasca salarii in functie de o ierarhie clara, in care cel mai mare salariu - de 8.460 de lei pe luna - sa fie al presedintelui Romaniei.

In sistemul bugetar exista insa peste 5.600 de salariati care castiga lunar salarii de peste 8.000 de lei pe luna, ca urmare a faptului ca sporurile au fost incluse in salariu, fara ca veniturile bugetarilor sa se modifice. In unele institutii, cum este cazul spitalului de psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", sporurile nu au fost incluse in salarii, angajatii primind in continuare diferentiat salariile.

Institutiile statului au inceput sa publice pe site-urile lor salariile primite de angajatii lor, la solicitarea presedintelui. Desi se stia ca unii dintre angajatii din ministere aveau venituri mai mari decat demnitarii de la Secretariatul General al Guvernului, surprinzator este faptul ca exista un numar mare de angajati care castiga mai bine decat ministrul.

Presedintele Basescu a cerut institutiilor de stat sa-si publice salariile, dupa ce ZF a facut propunerea pentru transparenta in administratia publica: salarii pe site si raport privind achizitiile si realizarile.