Investitiile straine merg in banci. Cine finanteaza economia nefinanciara?

Economia reala este tot mai slab finantata, in conditiile in care investitiile straine directe s-au injumatit in primul trimestru, pana la 754 de milioane de euro, iar doua treimi din acestea au mers doar in sectorul bancar, unde nu alimenteaza insa creditarea, ci permit doar "digerarea" pierderilor din nerecuperarea finantarilor acordate in trecut.

"Cata vreme investitiile scad, se poate discuta de un deficit de finantare. Daca detaliem putin, putem observa ca pe partea de investitii interne scaderea se datoreaza lipsei de resurse, iar pe partea de investitii straine scaderea se datoreaza lipsei de incredere", spune Florian Libocor, economistul-sef al BRD SocGen.

In conditiile in care statul nu reuseste sa gaseasca fonduri pentru a sustine economia reala, iar bancherii spun ca reluarea creditarii este blocata de lipsa de cerere, singura speranta de finantare ramane in atragerea de investitii straine. Datele BNR arata insa ca si acest canal se ingusteaza.

Investitiile straine directe au totalizat doar 754 de milioane de euro in primul trimestru, la jumatate fata de perioada similara din 2009. Mai mult, cea mai mare parte a acestor sume au luat calea sectorului financiar, in conditiile in care doar bancile au absorbit jumatate de miliard de euro in primul trimestru in majorarea fondurilor proprii. Datele nu fac insa parte dintr-o raportare unitara, astfel ca o comparatie exacta nu poate fi facuta.

Pe Intregul an 2009 bancile si-au majorat fondurile proprii cu 500 de milioane de euro, iar atunci investitiile straine directe au fost de 4,9 miliarde de euro.

Spre exemplu, potrivit statisticilor de la Registrul Comertului, in februarie trei din cele mai mari cinci majorari de capital social au fost operate la banci. Alpha Bank, Millennium Bank si MKB Romexterra au primit impreuna 114 milioane de euro. In cazul bancilor, o parte din fondurile primite de la actionari sunt insa inregistrate sub alte forme de capital.

Injectiile de capital realizate in sistemul bancar ajuta insa doar indirect la realuarea creditarii, pentru ca deocamdata sumele sunt necesare pentru a permite "digerarea" creditelor neperformante acordate in trecut. Bancile trebuie mai intai sa accepte ca o parte din creditele vandute in anii de boom nu vor mai putea fi rambursate, sa accepte pierderile si abia apoi vor putea sa reia creditarea. BNR a cerut in mod constant jucatorilor sa se capitalizeze inca din 2008, anticipand deteriorarea portofoliilor de credite.

Scaderea creditului privat in termeni anualizati arata insa ca bancile inca nu dau drumul la finantare. Doar creditul pentru companii in valuta reuseste sa creasca timid, insa si aici statisticile sunt distorsionate de practica unor banci care repatriaza finantari pe care le exportasera in trecut.

"Lipsa de surse interne poate fi compensata prin imprumut extern, insa aici pretul creste pe masura ce scade increderea pe care cel care imprumuta o are in cel care solicita un imprumut. Astfel, problema de solutionat se afla in propria noastra gradina", mai spune Libocor.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, sublinia de asemenea recent ca investitiile straine directe atrase de Romania in perioada 2004-2008 au mers preponderent in sectorul financiar, stimuland astfel creditarea si indirect consumul, satisfacut prin importuri.

In schimb, sumele canalizate spre sectoarele de activitate generatoare de valoare adaugata mare au fost relativ modeste. Din sporul de investitii de 34 de miliarde de euro acumulat in acest interval, doar o treime au mers catre industrie si sectorul IT. Astfel, prim-viceguvernatorul a subliniat ca investitorii au cautat in principal profitul pe termen scurt si mediu, in timp ce interesul Romaniei, ca tara gazda, era orientarea lor spre activitatile cu valoarea adaugata mare.

Pe de alta parte, Georgescu le da insa dreptate bancherilor care spun ca revenirea economiei nu poate veni doar din impulsionarea creditarii si considera ca lipsa increderii de a face investitii poate fi rezolvata doar prin restructurarea sectorului de stat.

"Revenirea in zona de crestere economica sanatoasa va avea loc, iar daca vom fi eficienti, poate avea loc mai devreme. Comunicarea transparenta este unul dintre ingredientele importante ale eficientei unui program", apreciaza si Libocor.