BNR a cheltuit un miliard de euro ca sa tina cursul pe loc in mai, afirma ING

Banca Nationala a cheltuit intre jumatate de miliard si un miliard de euro din rezerva valutara doar in luna mai ca sa tina cursul aproape pe loc, intre 4,1 si 4,2 lei pentru un euro, in timp ce pietele financiare internationale erau zdruncinate de furtuna financiara din Grecia, calculeaza analistii ING Bank si sustin ca pretul interventiilor s-ar putea vedea in lunile urmatoare intr-o volatilitate mai mare a dobanzilor la leu, care deja au urcat de la 2-3% pe an la 6-7% pe an in ultimele saptamani.

"Un volum atat de mare dupa standarde istorice al interventiilor pe piata valutara arata ca presiunile de depreciere a leului au fost foarte importante si cel mai probabil nu mai exista lichiditati in exces pe piata monetara. Avand in vedere ca bancile au pariat probabil pe deprecierea leului, ne asteptam la o volatilitate importanta a dobanzilor in perioada urmatoare, in conditiile in care BNR a demonstrat ca are o preferinta pentru stabilitatea cursului", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.

BNR a anuntat marti ca rezerva valutara a coborat in mai cu aproape 400 de milioane de euro, pana la 31,9 miliarde de euro. Incepand din mai anul trecut, in rezerva valutara a BNR au intrat circa 7 miliarde de euro din imprumutul contractat de la Fondul Monetar International, banii avand destinatia oficiala de echilibrare a balantei de plati, respectiv sa permita acomodarea presiunilor de depreciere a leului.

In ultima parte din aprilie si pe tot parcursul lunii mai dealerii au suspectat interventii discrete ale BNR, derulate prin intermediul a doua mari banci locale, menite sa tina euro pe palierul de 4,2 lei. Astfel, cotatiile de pe piata valutara de la Bucuresti au inregistrat fluctuatii reduse, in timp ce zlotul polonez sau forintul maghiar au pierdut chiar si 2% in fata euro intr-o singura zi.

"Nu doar ca facem cheltuieli din rezerva, dar acesta este un medicament care nu ne face bine. Romania nu are mult de castigat pe termen lung, avem nevoie de o economie performanta, care sa genereze locuri de munca. Degeaba avem un curs bun daca nu suntem competitivi, somajul este mare, iar magazinele sunt pline de produse importate. Cursul ar trebui sa fie mult mai aproape de 5 lei pentru un euro decat este in prezent", sustine Matei Paun, partener la BAC Investment Romania.

BNR a cheltuit un miliard de euro ca sa tina cursul pe loc in mai, afirma ING

Paun admite totusi ca plafonarea cursului ajuta BNR in lupta cu inflatia (prin influenta pe care acesta o are asupra preturilor la carburanti si la unele categorii de servicii), dar si bancile. Daca leul s-ar deprecia in continuare, problemele celor cu credite in valuta ar fi mai mari, iar asta ar insemna o deteriorare accelerata a portofoliilor bancilor. Circa 60% din creditul contractat de populatie si companii este in valuta, preponderent in euro.

Chidesciuc, care de asemenea vedea presiuni de depreciere a leului in anii trecuti, anticipand chiar cresterea euro pana spre 4,6 lei in anumite perioade, are acum o estimare mult mai temperata. El vede euro la 4,2 lei in toamna si respectiv 4,1 lei la sfarsitul anului. Majoritatea analistilor locali au devenit mult mai optimisti in privinta perspectivelor leului la inceputul acestui an, cand sentimentul investitorilor internationali pentru pietele emergente s-a imbunatatit considerabil. Totusi, turbulentele din luna mai si revenirea pesimismului pe plan global pun din nou sub semnul intrebarii perspectivele leului.

Opiniile sunt divizate pe piata chiar si in ceea ce priveste oportunitatea interventiilor BNR.

"In ultimul an am avut o flotare extrem de controlata a cursului. Sa fi dat drumul la curs exact cand se desfasurau discutiile cu FMI si aparusera tensiuni sociale, nu ar fi avut sens. Daca BNR a intervenit pe piata, a fost perfect justificat", spune Dorin Badea, seful Trezoreriei UniCredit Tiriac Bank. In plus, cel putin pana la acest moment, dobanzile nu au iesit din intervalul de variatie trasat de dobanzile setate de BNR pentru facilitatile permanente de depozit si de credit, respectiv de 2,25% si 10,25% pe an. Totusi, in a doua parte a lunii mai dobanzile pentru plasamentele pe termen foarte scurt au urcat de la niveluri de 2%-3% pe an, pana spre 9% pe an, pe fondul cererii mai mari de lichiditati. Ieri, bancile isi imprumutau lei intre ele la dobanzi de 6%-7% pe an, in functie de scadenta.

Analistii au suspectat chiar ca BNR a reluat practica de a refinanta titluri de stat pentru anumite banci in tranzactii bilaterale, utilizata si in primavara lui 2009 pentru a facilita finantarea deficitului bugetar.

La randul sau, Dragos Cabat, analist financiar, membru al CFA Romania (asociatia analistilor certificati), spune ca prin interventiile sale BNR a prevenit o miscare exagerata a pietei.

"Leul ar trebui sa se aprecieze fata de euro, nu sa se deprecieze. Fundamentele economice ale Romaniei ar conduce catre un euro de 3,8 poate 4 lei", afirma surprinzator Cabat. El subliniaza ca in prezent doar perceptia investitorilor s-a deteriorat, insa indicatorii de baza, cum este deficitul de cont curent, arata mult mai bine in cazul Romaniei. Deficitul de cont curent a coborat in 2009 sub nivelul de 5% din Produsul Intern Brut, de la 12% in urma cu un an, in special datorita ajustarii deficitului comercial. In bani, aceasta ajustare inseamna 11 miliarde de euro, pana la 5 miliarde de euro.