Casa-fantomă şi trei poveşti de iubire

Realismul magic continuă să ademenească pe cititorii de la noi cu alte ţinuturi fermecate, ivite pe hărţile ficţiunii. După creatori uriaşi, ca Juan Rulfo şi Gabriel Garcia Marquez, a venit rândul scriitoarelor să cucerească publicul larg.

Şirul l-a deschis Isabel Allende, căreia Editura Humanitas fiction i-a dedicat o serie de autor. Aceeaşi editură lansează incă o scriitoare din aceeaşi familie spirituală: Daina Chaviano (născută in Cuba, stabilită de mulţi ani la Miami), cu romanul "Insula iubirilor nesfârşite"* apărut in 2006, ajuns deja la şase ediţii in spaniolă şi tradus in douăzeci de ţări.

Unde aş situa acest roman? Aproape atât de "Casa spiritelor" de Isabel Allende, cât şi de "Umbra vântului" de Carlos Ruiz Zafon: toate aparţin fantasticului, ce revine spectaculos in secolul XXI. Daina Chavaino scrie povestea unei jurnaliste cubaneze, cu sufletul pustiit de singurătate şi dor, pornită să investigheze un subiect straniu: casa-fantomă ce bântuie prin Miami. Cecilia işi face investigaţia la lumina zilei, dar curând se trezeşte acaparată de intâlnirile nocturne din colţul unui bar cu Amalia, o bătrână ciudată care ii spune trei poveşti de iubire incepute in locuri diferite ale lumii.

Prin intermediul lor se recuperează cele trei origini ale cubanezilor şi o istorie in care se topesc moşteniri diferite: spanioli veniţi in insulă, valuri de chinezi şi sclavii negri aduşi din Africa, purtând cu ei credinţe religioase şi practici magice, mentalităţi şi gastronomii, muzică şi dansuri, toate dând naştere unei culturi noi, de o pasionalitate unică. Poveştile de dragoste se intrepătrund cu drama din prezent: exilaţii au părăsit Cuba, dar o târăsc cu ei pretutindeni, intr-un amestec de ataşament dureros pentru insula pierdută şi de ură viscerală faţă de regimul lui Fidel Castro.

Iar poveştile spuse de Amalia in intunericul unui bar, coboară in timp la momentul când destine feminine deapănă firul intâmplării: o tânără şi frumoasă chinezoaică se sinucide la Canton, in 1919, blestemul alungă o familie dintr-un sat spaniol de munte in 1886, iar o sclava neagră este vândută in 1876, ajungând pe o plantaţie din Havana. Istoriile celor trei familii se tot impletesc, pe parcursul a trei generaţii, intr-un oraş fabulos, vechea Havana. Şi in paralel cu acest puzzle mişcător, vede legătura secreta intre date şi locuri marcând apariţiile casei-fantomă.

Poveştile auzite de Cecilia traversează mai mult de un secol, cuprinzând evenimente care au zguduit istoria, de la eliberarea negrilor din sclavie la revoluţia cubaneză şi regimul lui Fidel Castro. Tot prin poveşti se topeşte graniţa dintre cele două oraşe, o Havană magică şi un Miami plin de secrete, intre lumea vizibilă (cu prietenii şi iubiri, cu slujbe şi griji) şi alta invizibilă (cu spiriduşi terorizând femei la toate vârstele, cu peştera unde şi-au aflat refugiul zeii bătrâni, cu digul de unde se pot zări interferând trecutul şi viitorul).

Daina Chaviano scrie un roman acaparator, care te ţine cu sufletul la gură de la prima la ultima pagină. Havana cu vrăjile şi misterele ei concurează Barcelona magică a lui Carlos Ruiz Zafon, iar casa-fantomă imblânzeşte şi mai mult cronotopul reinventat strălucit de Isabel Allende. Ficţiunea magică nu ascunde romanul politic: clarvăzătoare, ghicitoare şi vrăjitoare fac casă bună cu bărbaţi inzestraţi cu simţul aventurii şi al libertăţii. Şi peste tot domneşte muzica: fiecare episod şi personaj are tema lui muzicală, cu versuri din cântece cubaneze, cu frânturi puse ca titluri de capitole. Ameţitor roman, demonic şi angelic in acelaşi timp!

*) Daina Chaviano, "Insula iubirilor nesfârşite", traducere de Ana Maria Tamaş, Editura Humanitas fiction, colecţia "Raftul Denisei".

Elisabeta Lăsconi, eseist şi critic literar. Absolventă a filologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut in 1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată in două cărţi ("Oglinda lucioasă, oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclul bănăţean", Ed. Univers, 2000).

Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.