Logo-ul. Mă onorez a zice că il merit…

Autor: Alexandru Ciolan 09.06.2010

A fost odată ca niciodată… Cu mult, mult inainte de a fi apărut facilităţile Copy-Paste şi Print, textele se reproduceau prin copiere de mână - la inceput cu pana (de gâscă), apoi cu tocul, zis şi condei, apoi cu stiloul şi, spre zilele noastre, in epoca bezmetic-risipitoare a obiectelor de unică folosinţă, cu pixul. Decât să copiezi, mai bine scriai ceva din capul tău…

Şi totuşi, existau texte, puţine, care binemeritau a fi perpetuate, prin copiere, spre veşnică citire. Pentru dăinuirea şi propagarea lor a fost inventat tiparul.

Tiparul este una dintre marile invenţii ale Chinei antice. Cele mai vechi cărţi ale omenirii au fost obţinute prin metoda xilografiei, folosind lemnul (gr. xulon - "lemn") drept suport pentru gravurile transpuse pe pânză sau pe hârtie. Invenţia care a hotărât saltul spre epoca modernă a reproducerii informaţiei a fost litera mobilă din metal, datorată lui Johannes Gutenberg (1398-1468). Om de tip vechi, lipsit de simţ practic, Gutenberg nu a fost in stare să se chivernisească exploatându-şi comercial invenţia. Ceea ce urmărea el de fapt era să reproducă, in cât mai multe exemplare, Biblia, nu să se imbogăţească… Au ştiut, alţii, să o facă după el, transformând tipografia in industrie poligrafică.

Una dintre soluţiile de eficientizare a muncii de culegere manuală a literelor mobile care, prin paginare, deveneau texte a fost inventarea aşa-numitelor logotipuri (fr., engl. logotypes), combinaţii de litere, silabe sau chiar cuvinte frecvente. De pildă, in loc să culeagă ş + i, tipograful avea la dispoziţie logotipul şi, cele două litere turnate deja impreună in plumb. Sau putea folosi logograma "&", un semn pentru un cuvânt intreg.

In secolul XX, cel al producţiei de masă care obligă producătorul la efortul, adesea inutil, de a se diferenţia, in ochii consumatorului, de ceilalţi producători, logotipul şi logograma au devenit elemente de identificare. Marca de fabrică, alias brandul, trebuia să fie, in intenţia producătorilor, identificatorul specificităţii sau al calităţii, suficient pentru a determina cumpărătorul să ia din raft şi să pună in coş un produs şi nu altul.

Logo-ul (unii il derivă din logotip, alţii, mai puţini, din logogramă) este eticheta producătorului - un nume (scris cu un font şi nu cu altul, cu o culoare şi o nuanţă şi nu cu alta), plus un element grafic (o formă geometrică, un desen stilizat etc.). Aproape că nu mai contează produsul, importantă este identificarea producătorului, graţie logo-ului inscris pe etichetă ("TVR2 are acum şi un logo nou", Obs.cult. 2/00 p. 2).

Logo a ajuns să fie sinonim cu identitatea public asumată a firmelor producătoare. Dacă, la inceput, semnifica doar numele firmei şi felul in care acesta este scris, cuprinzând ulterior şi elementele grafice individualizatoare, a ajuns să se extindă şi asupra lozincilor publicitare. Logo a ajuns să fie sinonim cu moto ("«Nu vom uita» a fost logo-ul acestei manifestări puse sub semnul doliului naţional", Z. 26 IV 06 p. 7) sau cu epigraf hazliu ("Câţi dintre copiii românilor nu poartă costumaşe din bumbac cu logo-ul «Eu sunt şeful», «Vreau decapotabilă», ori «Eu şi mami il iubim pe tata»", G. 15 X 09 p. 16) sau, in registrul grav, cu precept ("Mi-am ales un logo pentru această intervenţie, anume că omul sfinţeşte locul", Adev. 11 II 05 p. 9).

Aferim! (Uriaş este potenţialul de a deveni logo al acestei interjecţii turceşti…!)

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.