Giganţii Pepsi şi Coca-Cola şi-au văzut afacerile pentru prima dată în scădere în 2009

2009 este primul an în care s-au lovit de scăderi importante de consum, potrivit datelor din anuarul de business al Romåniei "Cei mai mari jucători din economie", care va apărea pe piaţă la sfårşitul lunii iunie.

Raportul financiar al companiei elene Coca-Cola Hellenic pe 2009 arată un declin de 12% al volumelor de vånzări pe piaţa romånească, comparativ cu anul anterior. 2009 a anulat practic creşterea înregistrată de companie în 2008 faţă de perioada anterioară.

La råndul său, Pepsi Americas - preluat integral în acest an de gigantul american PepsiCo - a raportat o scădere a volumelor våndute la nivel local de peste 10% (double digit) în acelaşi interval.

Schimbare de trend

Într-un singur an, giganţii din soft drinks au trecut astfel de la creşteri de vånzări double digit (de peste 10%) la scăderi de peste 10% pe o piaţă care anterior crizei promitea creşteri de consum pentru încă mulţi ani.

Cel mai probabil, cele două companii au resimţit cel mai puternic contracţia consumului în afara casei, segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante) în special avånd un declin important din cauza scăderii veniturilor populaţiei. Şi datele din comerţ arată însă scăderi mari de consum: segmentul băuturilor răcoritoare carbonatate s-a contractat anul trecut cu 16% în volum faţă de 2008, pe o piaţă a băuturilor în declin cu 15%, potrivit unui studiu realizat în retail de compania de cercetare a pieţei MEMRB.

Mergånd umăr la umăr în scăderi, îmbuteliatorii locali ai Pepsi şi Coca-Cola au rămas la cote de piaţă similare în ultimul an, potrivit estimărilor ZF.

Avånd puţin peste 50% din vånzările totale de băuturi răcoritoare carbonatate realizate la nivel local, cu branduri precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite, compania elenă se află încă la o distanţă confortabilă de principalul său competitor, a cărui cotă poate fi estimată la sub 30% pe segmentul de profil.

Deşi sucurile "cu bule" continuă să deţină mai mult de jumătate din piaţă, în ultimii ani marii producători s-au orientat tot mai mult către segmentul sucurilor plate, anticipånd mutarea consumului către produse considerate mai sănătoase (precum nectaruri sau ceaiuri gata preparate).

Tendinţe dictate de criză

Cele mai recente investiţii mari finalizate în producţie au vizat tocmai acest segment: primul greenfield al Pepsi Americas în Romånia, construit långă Bucureşti, îmbuteliază în acest moment ceaiurile Lipton, în timp ce noua fabrică a polonezilor de la Tymbark Maspex din Vălenii de Munte (Prahova) a vizat extinderea capacităţii de producţie a sucurilor naturale.

Tymbark este lider de piaţă pe segmentul nectarurilor, cu o cotă estimată de companie la 35%, alţi jucători mari fiind Coca-Cola (cu Cappy), Pepsi (Prigat), Parmalat (Santal) şi importatorii Pfanner şi Rauch.

În ciuda pariului producătorilor pe creşterea consumului de sucuri naturale, dinamica pieţei din acest an arată că tendinţele sunt dictate mai mult de criză.

"În primul trimestru din 2010, consumul pe categoria juices (sucuri naturale cu conţinut crescut de fruct - n. red.) a avut un declin de 9% în volum, iar pe segmentul băuturilor răcoritoare carbonatate scăderea a fost de 7%", a declarat Raluca Răschip, Consumer Tracking Director al GfK Romånia în cadrul unei conferinţe organizate de compania de cercetare de piaţă.

O explicaţie ar putea fi diferenţa de preţ între cele două categorii de produse: la raft, sucurile de fructe precum nectarurile sau juice-urile au un preţ mediu de 5 lei pe litru, de circa două ori mai mare decåt sucurile carbonatate de fructe, precum Fanta sau Mirinda.

Ca şi băuturile carbonatate, piaţa sucurilor naturale de fructe este în måinile multinaţionalelor. Singurul producător cu capital autohton care a venit puternic din urmă în ultimii doi ani este grupul Romaqua, cu brandul Giusto, situat în prezent foarte aproape de Prigat şi Cappy ca volume de vånzări pe segmentul sucurilor cu conţinut redus de fruct (still drinks).

De partea cealaltă, singurul segment din piaţa băuturilor non-alcoolice încă dominat de antreprenorii locali este cel al apelor minerale, estimat la circa 300 mil. euro.