Piaţa RASDAQ are zilele numărate. CNVM spune că ia o decizie în trei săptămani

Varianta de lucru de pe masa CNVM şi prin care arbitrul pieţei de capital îşi propune să rezolve problematica pieţei RASDAQ este ca emitenţii care îndeplinesc condiţiile de a fi tranzacţionaţi pe o piaţă reglementată, precum BVB sau Bursa de la Sibiu, să fie transferaţi pe piaţa reglementată, în timp ce restul companiilor listate pe RASDAQ vor trece pe Sistemul Alternativ de Tranzacţionare (ATS) al Bursei de Valori Bucureşti. Această "împărţeală" a companiilor va duce la dispariţia pieţei RASDAQ, după aproape 15 ani de funcţionare.

"Piaţa RASDAQ nu poate fi reglementată în totalitate. Purtăm discuţii cu conducerea Bursei şi cel mai probabil soluţia va fi ca emitenţii care îndeplinesc condiţiile de piaţă reglementată vor avea la dispoziţie 18 luni pentru a realiza transferul la Bursă, în timp ce restul companiilor vor fi transferate pe ATS-ul Bursei. Vom lua o decizie cel mai probabil în următoarele 2-3 săptămani", a spus Gabriela Anghelache, preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Această soluţie preia în mare parte prevederile unui proiect mai vechi al Bursei, respectiv RASDAQ-Star privind aducerea la cota Bursei a circa 300 de companii listate pe RASDAQ, dar care a fost respins în urmă cu doi ani de CNVM.

În perioada de graţie de 18 luni, acţionarii companiilor tranzacţionate pe piaţa RASDAQ considerate a îndeplini condiţiile de piaţă reglementată (privind indicatorii de transparenţă, lichiditate, capitalizare, capital social) vor trebui să convoace Adunările Generale prin care să aprobe transferul pe piaţa reglementată a Bursei din Bucureşti sau pe cea a Bursei din Sibiu. Deşi piaţa RASDAQ numără în prezent 1.442 de emitenţi cu o capitalizare bursieră de 2,76 mld. euro, circa o sută de societăţi sunt cu adevărat vizibile pentru investitori, iar mai puţin de 40 sunt tranzacţionate cu o frecvenţă zilnică. Aceste o sută de societăţi sunt şi potenţiali candidaţi pentru transferul la cota Bursei. La extrema opusă se află emitenţi ale căror acţiuni nu au mai fost tranzacţionate de ani de zile şi care nu au mai transmis niciun fel de raportări, unele aflandu-se chiar în procedură de faliment.

Unii acţionari pregătesc deja transferul la Bursă

Pană la soluţionarea oficială a statutului pieţei RASDAQ, unii acţionari au început deja demersurile de a-şi transfera societăţile la cota Bursei de Valori Bucureşti. De exemplu, omul de afaceri Horaţiu Cercel, proprietar al firmei de construcţii Concefa din Sibiu, a convocat adunarea generală în vederea aprobării transferului acţiunilor de pe piaţa RASDAQ la categoria I sau II a Bursei de la Bucureşti sau la Sibex. Un alt exemplu este societatea Foraj Sonde (FOSB) din Craiova, controlată de de oamenii de afaceri Marius şi Emil Cristescu, ce urmează a fi transferată de pe piaţa RASDAQ la cota Bursei, iar Marian Petre Miluţ a anunţat la începutul anului transferul Prefab.

Alţi acţionari la firmele tranzacţionate pe RASDAQ spun că şi ei iau în calcul transferul pe Bursă, dacă soluţia anticipată de CNVM va deveni oficială.

"Dacă va exista o poziţie clară privind piaţa RASDAQ, prin care va fi posibil transferul acţiunilor pe o piaţă reglementată, anticipez că decizia acţionarilor Albalact va fi cea de a aproba transferul la cota Bursei. La acest moment, nu văd care ar fi avantajul transferului la Bursă, luand în calcul cat de redusă este lichiditatea. Probabil că societatea va deveni mai vizibilă pentru investitorii instituţionali care nu puteau investi decat pe pieţe reglementate", a spus Raul Ciurtin, director general şi acţionar la producătorul de lactate Albalact din Alba Iulia (ALBZ).

Printre fondurile străine de investiţii cu participaţii la societăţile de pe piaţa RASDAQ se numără fondul Reconstruction Capital II, acţionar cu 25,4% la Albalact, şi fondul Romanian-Bulgarian administrat de compania olandeză Middle Europe Investments, acţionar, printre altele, la producătorul de cabluri electrice Iproeb din Bistriţa şi la firma Prospecţiuni din Bucureşti. Mare parte din fondurile străine au început să investească pe RASDAQ înainte de declanşarea crizei, fiind atrase de randamentele "rasdacelor" care în 2007 se situau mult peste performanţele acţiunilor bursiere. De la declanşarea crizei şi pană în prezent, RASDAQ a subperformat Bursei de la Bucureşti.