Statul taie cheltuielile cu salariile şi pensiile. Mingea relansării este la companiile private. Cum comentati?

Dacă proiectele de legi privind scăderea salariilor şi pensiilor vor trece de Parlament, pasul doi va fi relansarea economiei, pe care nu o pot face decât firmele private.

Dacă statul şi-a asumat scăderea salariilor şi pensiilor pentru a nu majora taxele şi frâna astfel business-ul, se poate considera că acum "mingea" relansării economiei se află în "curtea" companiilor. Ce le lipseşte în acest moment firmelor pentru a trece la investiţii şi angajări? Pieţele, finanţarea, iniţiativa? Ce mai trebuie să facă statul pentru a impulsiona businessul companiilor?

"Sunt măsuri necesare, dar nu suficiente pentru relansarea economiei. Trebuie corelate cu alte măsuri, cum ar fi reducerea masivă a numărului de bugetari, care ar relaxa piaţa forţei de muncă. Din ministere şi jumătate din oameni dacă ar pleca, tot nu s-ar simţi o diferenţă în ceea ce priveşte productivitatea. La Ministerul Agriculturii sunt agenţii care în unele judeţe au mai mulţi angajaţi decât fermieri", spune Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, cu afaceri de peste 85 mil. euro în agricultură. Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu spune că firmele au acum un spaţiu de manevră pe care trebuie să-l folosească pentru a reporni motoarele.

"Probabil că dacă am fi majorat taxele şi apoi le-am fi redus la loc oamenii de afaceri ar fi sesizat mai bine importanţa răgazului pe care îl pot folosi atât timp cât impozitele rămân neschimbate. Sectorul privat ar trebui să profite de acest relaş, să renunţe să se mai raporteze la afacerile din 2007 -2008, cu creşteri chiar iraţionale, şi să caute să se stabilizeze pe un nivel funcţional: să-şi ajusteze producţia, personalul, costurile la economia din 2010 care are o perspectivă de creştere extrem de limitată şi să meargă mai departe", spune Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor.

El afirmă că oamenii de business ar trebui să înceteze să se mai lamenteze că în 2007 era grozav, iar acum statul nu este în stare să-i ajute să revină la afacerile de acum trei ani. "Ar trebui să intre cu totul în realitate şi să acţioneze în consecinţă, să lase deoparte povestea drobului de sare cu impozitele care vor creşte «oricum». Până cade drobul, dacă o fi să cadă, eu aş prefera să fac tot ce pot ca efectul să fie cât mai mic până la urmă."

Dragoş Anastasiu, proprietarul grupului de transport şi turism Eurolines, susţine că afacerile lui vor continua să se lovească de piedici din cauza finanţării bancare prea scumpe, dar şi a mediului politic instabil. "Piedici în dezvoltarea afacerilor au existat dintotdeauna, nu doar acum în criză. Finanţarea din România este la un nivel al costurilor aproape dublu decât cea din Germania, iar chiriile sunt aberant de mari", a declarat Anastasiu, care spune că grupul din turism pe care îl conduce îşi va relua creşterea anul acesta.

Dragoş Anastasiu aşteaptă o cifră de afaceri de 131 de milioane de lei (32 de milioane de euro) pe tot grupul Eurolines, mai mult cu 12% faţă de cea de anul trecut.

"Vom fi afectaţi direct de micşorarea salariilor şi a pensiilor bugetarilor prin faptul că va scădea puterea de cumpărare a populaţiei. Cred însă că era momentul să se ia aceste măsuri în sistemul bugetar", a mai spus Anastasiu.

O problemă pentru companiile cu capital privat românesc este întârzierea plăţilor statului către firme.

"Scăderea salariilor bugetarilor şi a pensiilor nu este suficientă pentru a revigora investiţiile private. Întârzierile plăţilor de la stat către economie este în continuare unul dintre principalii factori pentru care nu sunt bani în piaţă. În plus, statul este cel mai mare cumpărător de bani de la bănci, iar businessul privat a rămas în aceste condiţii fără creditare. Companiile au făcut restructurări, dar şi acestea au anumite limite peste care businessul nu mai poate funcţiona", afirmă Ştefan Barna, directorul de strategie al producătorului de lacuri şi vopsele Kober, un business de 35,6 mil. euro.

Un reprezentant al unei firme de retail este mai tranşant: nu poate avea loc nicio relansare fără bani. Statul nu mai are bani, mediul privat nu mai are sau ezită să cheltuie sau să investească, iar fluxul de capital din străinătate a frânat puternic. O breşă în cercul vicios al căderii businessului - scăderi de salarii - iarăşi căderea businessului ar putea fi deprecierea cursului, pentru a câştiga atractivitate.

"Singuri nu o scoatem la lumină. Fără bani, fără investitori de afară nu avem ce face. Avem nevoie de injecţii financiare, dar pentru asta trebuie restabilită încrederea investitorilor într-o perioadă în care oportunităţi sunt peste tot în lume. Nici statul şi nici mediul privat nu au bani de investiţii, iar de afară nu vin în această perioadă", apreciază Bogdan Dăncău, managing directorul al firmei Atrium European Real Estate, proprietarul proiectului Militari Shopping din Bucureşti.

În afacerea cu centre comerciale banii s-au evaporat aproape complet în ultimul an, pe fondul scăderii consumului, iar scăderea salariilor în sectorul public va continua să afecteze această piaţă. Toţi proprietarii de malluri au înregistrat scăderi ale veniturilor din chirii, pe măsură ce retailerii au avut vânzări mai mici. În aceste condiţii, dezvoltatorii care încep acum să construiască noi malluri, profitând de costurile mai mici, reprezintă excepţii.

"Poate o variantă ar fi să permită o depreciere a cursului pentru a încuraja exporturile, chiar dacă asta ar însemna sacrificarea unei alte categorii a populaţiei şi creşterea inflaţiei. Dar trebuie creată o breşă în acest cerc vicios în care ne aflăm. Are loc o rostogolire continuă, deoarece deficitul nu este o chestie statică: prin tăierea salariilor bugetarilor, pe lângă efectul de blocaj al consumului, se obţine şi o scădere a PIB-ului", mai spune Dăncău.

Firmele mici, care merg în trena businessurilor de zeci de milioane de euro, nu văd pe termen scurt o relansare.

Dragoş Popescu, care deţine furnizorul de produse pentru hoteluri Concept Hotels, cu afaceri de 700.000 de euro anul trecut şi cu estimări de scădere pentru 2010, spune că piedicile în relansarea mediului de afaceri sunt creditarea scumpă şi instabilitatea legislativă.

"Principalele impedimente pentru reluarea investiţiilor şi a angajărilor sunt lipsa de coerenţă şi coeziune a guvernului, dificultăţile de finanţare şi lipsa unei viziuni asupra economiei. Guvernul are o problemă de management. La bancă nu mai bat la uşă din cauza garanţiilor. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, consider că acesta nu a reuşit să găsească acel produs sau serviciu adaptat la perioada de criză", explică Dragoş Popescu.

Ionuţ Negoiţă, proprietarul lanţului hotelier Rin Hotels, care include cel mai mare hotel de pe piaţa românească Rin Grand după numărul de camere, spune că atât scăderea dramatică a cererii împiedică dezvoltarea afacerii hoteliere, cât şi costurile prea mari cu împrumuturile bancare.

"Comisioanele şi dobânzile ar trebui să scadă, mai ales în această perioadă. În ceea ce priveşte cererea, noi am încercat să stimulăm creşterea ei prin reducerea tarifelor la cazare, însă, în această perioadă, este dificil de atras clienţi", a spus Negoiţă.

Reprezentanţii investitorilor străini spun că semnalele de relansare nu sunt suficiente.

"În acest moment comunitatea de business este ţinută în mod artificial într-o stare de depresie, pentru că nu se întâmplă nimic. Birocraţia este aceeaşi, nu există niciun program care să genereze investiţii străine noi, de genul parteneriatelor public-private, vânzări de active ale statului sau proiecte de infrastructură", a afirmat Radu Merică, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

Totuşi, Merică spune că în toamnă economia o să îşi revină.

"Mă aştept ca revenirea economiei pe creştere să nu întârzie mai mult de trei luni de la momentul în care se vor implementa măsurile de austeritate anunţate", a completat el.

Un alt investitor străin spune că ar trebui puternic încurajat atragerea de capital din străinătate.

"România are nevoie de investiţii străine şi trebuie să dea facilităţi pentru atragerea capitalului străin. Statului cred că îi lipseşte în primul rând o comunicare eficientă cu oamenii: este esenţial ca aceştia să ştie pe ce perioadă de timp se vor aplica măsurile de austeritate", a susţinut la rândul său Shachar Shaine, preşedintele URBB, producătorul berilor Tuborg şi Carlsberg, cu rulaje de peste 100 mil. euro. Shaine este şi preşedintele Consiliului Investitorilor Străini.

"Pentru companii, cea mai bună armă în lupta cu criza sunt investiţiile. Pe noi proiectele de investiţii ne-au ajutat să ne păstrăm angajaţii în 2009 şi să rămânem pe un trend ascendent al afacerilor", a mai spus Shaine.