Bulgaria loveşte puternic în interesele Rusiei în Balcani

Bulgaria, în mod tradiţional un aliat fidel şi de încredere al Rusiei, a dat o lovitură grea intereselor economice ale Federaţiei în Balcani, scrie presa rusă, conform Sofia News Agency.

Conform unor comentarii apărute în presa rusă, primul-ministru bulgar Boiko Borisov a decis retragerea ţării din cadrul unui proiect comun cu Rusia şi Grecia - oleoductul Burgas-Alexandroupolis - pe fondul temerilor de ordin ecologic asociate cu deversarea petrolieră din Golful Mexic şi legate de profitabilitate, însă "această decizie nu a fost suficientă pentru el, acesta anunţând în plus îngheţarea proiectului legat de construcţia unei a doua centrale nucleare la Belene, anulând deodată două din cele trei proiecte ruse din ţară".

Aceste decizii afectează încercările Rusiei de a-şi extinde influenţa în zona Balcanilor şi vine după succesul repurtat de Moscova prin apropierea Ucrainei, odată cu schimbarea puterii de la Kiev. Primul-ministru bulgar a declarat că i-a informat pe ambasadorii UE că Bulgaria se va retrage din cadrul proiectului din cauza opoziţiei exprimate de locuitorii oraşului Burgas, punctul de început al oleoductului, conform Bloomberg.

"Am văzut cu toţii ce se întâmplă în Golful Mexicului. Le-am explicat ambasadorilor ce eforturi ar fi necesare pentru ca un petrolier să intre în golf zilnic", a declarat Borisov.

Şi South Stream se zgâlţâie

Agenţia de ştiri Interfax mai notează că singurul proiect care rămâne în Bulgaria este cel legat de construcţia gazoductului South Stream, însă adaugă că atitudinea cabinetului bulgar cu privire la acesta poate fi descrisă drept "indecisă".

"Sofia nu a anunţat niciodată Moscova cu privire la intenţiile sale de a nu merge mai departe cu Belene şi proiectul Burgas-Alexandroupolis. Dacă unele decizii au fost luate în Bulgaria cu privire la proiecte energetice cu participare rusă, ar fi logic ca autorităţile de la Sofia să-şi anunţe mai întâi partenerii", scrie Interfax, citând un oficial din cadrul ministerului rus al afacerilor externe.

Borisov a declarat că atunci "când evaluarea legată de efectele asupra mediului se va încheia, vom lua o decizie finală privitoare la Burgas-Alexandroupolis. Deocamdată, considerăm proiectul drept neprofitabil şi am promis electoratului nostru că vom proteja natura".

În pofida reacţiei dure din partea presei ruse, Moscova nu a emis încă o declaraţie oficială privitoare la evenimente.

Acordul de construcţie a oleoductului a fost semnat de Rusia, Grecia şi Bulgaria în martie 2007. Proiectul include planuri de transportare a petrolului din Rusia către Alexandroupolis din nord-estul Greciei ocolind aglomerata zonă a Strâmtorii Bosfor din Turcia.

Proiect de 1,5 miliarde de euro

Oleoductul urma să aibă o lungime de 285 km, cu o capacitate de 35, până la 50 de milioane de tone de ţiţei pe an. Costul total legat de investiţii este estimat la 1,5 miliarde de euro.

Primul-ministru bulgar nu a anunţat nicio rută alternativă. Decizia de a abandona proiectul trebuie să fie oficial aprobată de cabinetul bulgar.

Borisov a declarat, de asemenea, că proiectul nu este în interesul ţării sale şi că "ar dura mulţi ani până când s-ar face simţite beneficiile acestuia".

După ce a fost învestit în iulie 2009, guvernul de centru-dreapta al lui Borisov a anunţat că va reanaliza participarea ţării în cadrul a trei ample proiecte energetice, proiectul South Stream, cel legat de oleoductul Burgas-Alexandroupolis, şi cel privitor la centrala nucleară de la Belene.

Opoziţia socialistă din parlamentul bulgar a criticat decizia guvernului de a se retrage din proiectele energetice, spunând că aceasta contravine intereselor naţionale ale Bulgariei. Rumen Ovcharov, ministrul energiei în cadrul guvernului anterior condus de socialişti, l-a acuzat pe actualul ministru că este o "marionetă, care se preface în faţa ruşilor că discută, fiind de fapt omul americanilor, încercând să stopeze proiectele ruse din Bulgaria".

Rusia ajută cu bani Ucraina

O bancă rusă controlată de stat a acordat Ucrainei un credit-punte în valoare de 2 miliarde de dolari pentru a ajuta ţara să-şi readucă sub control deficitul bugetar, un nou semn al influenţei în creştere a Moscovei asupra economiei ţării vecine, scrie Financial Times. Împrumutul a fost acordat în condiţiile prelungirii negocierilor dintre Kiev şi Fondul Monetar Internaţional cu privire la un nou program de asistenţă financiară, după ce un pachet anterior de finanţare a fost suspendat anul trecut în urma stagnării reformelor interne din Ucraina. Împrumutul ar putea contribui la consolidarea pe termen scurt a finanţelor Kievului, însă ar putea complica discuţiile cu FMI şi în acelaşi timp ridica semne de întrebare pe termen lung cu privire la influenţa Moscovei în Ucraina.