Vlădescu: Ne batem cu băncile pentru că cer dobânzi exagerate la titlurile de stat, de peste 8% pe an

Autor: Voican Razvan 13.06.2010

Ministrul finanţelor susţine că Trezoreria statului îşi permite să reziste presiunii bancherilor care pretind dobânzi mai mari la titluri de stat. Băncile cer randamente de peste 8% pe an la lei faţă de 6% acum o lună.



Băncile nu au argumente suficient de solide pentru a justifica majorarea substanţială a dobânzilor pe care le cer Ministerului Finanţelor la licitaţiile de titluri de stat în lei, din moment ce Banca Naţională nu a majorat dobânda (6,25%) şi nici cu ratingul de ţară nu s-a întâmplat nimic, afirmă ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu.

"Decizia noastră de a respinge ofertele la mai multe licitaţii succesive a fost generată de presiunea destul de dură venită din partea băncilor. La modul cum au majorat dobânzile în numai câteva săptămâni, fără să fi fost legat de vreo evoluţie a dobânzii de refinanţare de la BNR sau de ratingul de ţară, nu puteam reacţiona altfel. Nu suntem chiar disperaţi, avem bani în Trezorerie, aşa că ne batem cu băncile. Au şi ele argumentele lor, noi le avem pe ale noastre, rămâne să vedem care sunt mai puternice", a declarat Vlădescu pentru ZF.

El explică astfel acumularea a trei licitaţii de titluri de stat ratate în decurs de patru săptămâni, Ministerul Finanţelor invocând de fiecare dată "nivelul neacceptabil" al randamentului cerut de bănci. În aprilie, Finanţele reuşiseră să preseze în jos randamentele la certificate de trezorerie chiar sub 6%. Acum, dobânzile pretinse de bancheri se duc spre 8%. Vlădescu admite că băncile se pot prevala de turbulenţele create de situaţia din Ungaria, de moţiunea de cenzură cu care se confruntă acum Guvernul, însă nu consideră că există destule motive pentru creşterile de dobândă cerute atât timp cât dobânda la care pot obţine lichidităţi de la BNR nu s-a modificat. "Noi zicem că avem un program extrem de solid, care ar trebui să le dea încredere. Şi băncile au nevoie de noi şi suntem gata să jucăm acest joc", aruncă Vlădescu mănuşa.

Finanţele au anunţat pentru luna aceasta un program de emisiuni de titluri de stat în valoare de 4,6 miliarde de lei (1,09 mld. euro), primele două licitaţii fiind ratate. În luna mai, emisiunile adjudecate au însumat 2,53 mld. lei faţă de valoarea anunţată de 4,5 mld. lei.

Poziţia inflexibilă a Ministerului Finanţelor în faţa majorărilor de dobânzi cerute de bănci ar putea fi justificată prin existenţa în Trezorerie a unui fond-tampon de circa un miliard de euro constituit la recomandarea FMI pe seama emisiunii de eurobonduri din martie, tocmai pentru a putea fi traversate mai uşor astfel de perioade de presiune din partea băncilor. În acelaşi timp, prelungirea declinului creditului privat face ca băncile să nu aibă mult de ales la capitolul variante de plasare a banilor, astfel că la un moment dat tot la titlurile de stat ajung.

În ultimele săptămâni dealerii din bănci au importat sentimentul negativ de pe pieţele vestice reflectat şi într-o nouă creştere a cotaţiilor CDS-urilor pentru România (instrumentele de asigurare contra riscului de neplată a datoriilor) la peste 300 de puncte de bază. Astfel, băncile îşi împrumută în prezent lei între ele pe piaţa monetară la dobânzi de 6,8% pe an pentru maturitatea de trei luni (valoarea Robor calculată vineri de BNR), în creştere cu peste două puncte faţă de nivelul de 4,7% pe an atins în aprilie. Dobânda pe piaţă ajunge astfel din nou să depăşească rata-cheie a BNR, de 6,25% pe an, după ce în primăvară coborâse considerabil sub aceasta. Pe de altă parte, majoritatea analiştilor din aceleaşi bănci locale estimează că la sfârşitul lunii va reduce din nou dobânda de politică monetară, până la 6% pe an.

Situaţia dobânzilor pe piaţa interbancară s-ar putea calma odată ce se limpezeşte problema moţiunii de cenzură împotriva Guvernului şi începe aplicarea măsurilor de austeritate promise în faţa FMI.

Intrarea în board-ul FMI se poate amâna pentru iulie

Riscul ca România să nu "prindă" şedinţa board-ului FMI de pe 28 iunie, când ar urma să fie discutată eliberarea următoarei tranşe de circa 850 mil. euro care ar trebui să meargă în rezerva BNR, a crescut în ultimele zile, odată cu prelungirea procedurilor parlamentare privind asumarea răspunderii de către Guvern şi depunerea moţiunii de cenzură. Şi oricum Finanţele au de aşteptat până în iulie pentru tranşa de la UE destinată bugetului de stat.

Vlădescu nu se arată însă îngrijorat de eventuala ratare a board-ului de pe 28 iunie.

"Nu cred că este atât de important dacă intrăm pe 28 iunie sau se amână până pe 15 iulie, de exemplu. Nu avem o situaţie atât de vulnerabilă", spune ministrul finanţelor.

Modificarea Codului fiscal şi ordonanţa de combatere a evaziunii, în stand-by

Vlădescu afirmă că rămâne crucială decizia politică în privinţa pachetului de austeritate, care ţine în loc şi intrarea în vigoare a modificărilor privind Codul fiscal care au fost aprobate de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, însă publicarea în Monitorul Oficial este blocată.

"Aştept momentul în care vom şti că putem să implementăm noile reglementări. Dacă legile de austeritate nu trec, trebuie lăsat viitorul guvern să-şi gândească schimbările la Codul fiscal. O să vedem ce trece de Parlament, ce trece de Curtea Constituţională. În funcţie de situaţiile posibile, noi avem pregătite planuri de rezervă."

Cât priveşte ordonanţa privind combaterea evaziunii, ministrul spune că publicarea şi intrarea în vigoare sunt amânate de discuţiile cu Comisia Europeană.

"Încă nu ne înţelegem cu Comisia, am făcut mai multe schimburi de scrisori, însă persistă patru chestiuni asupra cărora nu este de acord, deşi două dintre ele sunt minore. Nu am vrut să pară că sfidăm Comisia prin această ordonanţă şi de aceea am şi amânat publicarea, însă poziţia noastră este că în condiţiile de aplicare din România şi la capacitatea administrativă pe care o avem noi, legislaţia europeană este mai puţin eficientă în combaterea evaziunii fiscale", a explicat Vlădescu.

La capitolul indicatori macroeconomici, el remarcă datele pozitive privind exporturile şi producţia industrială pe aprilie, însă le consideră insuficiente pentru a genera optimism.

"Mă bucur că datele au fost bune, ele reprezintă un suport pentru economie, însă tot nu mă fac să văd creştere economică în acest an." Nici măcar pentru 2011 nu întrevede o dinamică a PIB cu mult peste zero.

Şeful finanţelor spune că are numeroase discuţii cu oameni de afaceri privind mersul economiei. "Mulţi sunt afectaţi de recesiune, dar îi văd şi conştienţi de situaţia reală a economiei. Sunt îngrijoraţi, dar şi decişi să se adapteze şi să meargă mai departe. Asta e cel mai important, pentru că marja de lucru a Guvernului pentru stimularea economiei este extrem de redusă, indiferent de culoarea politică."

Vlădescu susţine că ajustarea consumului prin reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor este "cea mai bună soluţie", pentru că astfel sunt rezolvate şi probleme structurale ale României, în timp ce majorarea taxelor le-ar lăsa neatinse.

Referitor la aşteptata rectificare a bugetului pe 2010, el afirmă că Ministerul Finanţelor lucrează la proiect pe baza unei prognoze de creştere economică zero "sau foarte puţin sub zero".