Ce înseamnă de fapt descentralizarea spitalelor? Va creşte calitatea actului medical?

Pe de altă parte, companiile private care livrează echipamente medicale către spitale, consideră descentralizarea sistemului o idee "foarte bună" şi spun că va avea un impact benefic asupra afacerilor lor.

Dar de ce era nevoia de descentralizare?

"În prezent, avem un sistem bicefal: clădirile spitalelor sunt în proprietatea administraţiilor publice (locale, respectiv judeţene), în timp ce managerii acestor instituţii sunt numiţi de către ministrul sănătăţii. Practic, în mâinile ministrului sănătăţii se află destinul a 435 de spitale. Realitatea ne-a demostrat că această decizie a fost una păguboasă. Nimeni nu poate conduce sau verifica modul în care sunt conduse 435 de instituţii, indiferent cât de priceput ar fi", a declarat ministrul sănătăţii, Cseke Attila.

Un proiect-pilot în Bucureşti

Prima fază a acestui proiect a fost una pilot care se derulează începând de acum doi ani în Bucureşti, când 18 spitale au trecut în administrarea Primăriei Bucureşti. Astfel, Consiliul General a înfiinţat o Comisie specială pentru administrarea celor 18 spitale, din care fac parte în prezent 24 de oameni.

"Am putut să balansăm veniturile dintr-o locaţie cu alta", spune Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSM) din cadrul Primăriei Capitalei. El explică faptul că autorităţile locale vor fi obligate să se implice cu bani, adică să suporte cheltuieli precum cele cu întreţinerea unităţii, utilităţile.

"Poate că nu este soluţia ideală, dar este o soluţie. La Bucureşti s-a reuşit cât de cât. Contează foarte mult responsabilizarea. În momentul în care primarul va şti că răspunde, probabil că se va implica mai mult", a adăugat Savu.

Potrivit lui Savu, anul acesta Primăria Bucureşti a alocat pentru cele 18 spitale fonduri de circa 40 mil. euro, bani care au fost cheltuiţi integral. Banii au mers în principal în modernizarea Spitalului Foişor, a Spitalului Malaxa, dar şi în alte spitale.

Pentru acest an s-a bugetat o sumă identică, principalul proiect fiind de demarare a construcţiei unui spital de pediatrie, însă Savu spune că procedurile sunt extrem de greoaie şi ar putea "rămâne cu banii necheltuiţi".

Dacă în Bucureşti proiectul rulează deja de ceva timp, la Braşov autorităţile locale, ce urmează să preia spitalele, fac deja planuri de investiţii. O comisie formată din 10 persoane (trei din PNL, trei din PSD, trei din PDL şi unul din UDMR) a realizat o analiză preliminară a unităţilor şi a decis că o posibilitate ar fi construcţia unui spital "mamut" care să înglobeze mai multe unităţi.

"În momentul de faţă să renovezi spitale înseamnă dublul construcţiei unuia nou pe un teren de 12 hectare pe care îl avem deja. O primă analiză ne-a făcut să tragem această concluzie. Braşovul are nevoie de o instituţie care să cuprindă toate specialităţile", a spus Sebastian Grapă, membru în această comisie din partea PNL. Potrivit lui Grapă, investiţia într-o astfel de unitate este de circa 50-70 mil. euro şi sunt bănci dispuse să finanţeze proiectul.

Managerii de spitale sunt în ceaţă

"În afară de ordonanţa Guvernului prin care s-a stabilit trecerea la primării şi consiliile locale până acum nu am primit nimic oficial", spune Cecilia Ionescu, manager al Spitalului Orăşenesc Pucioasa. Ea a precizat că ştie părerile primarilor, care în majoritate nu-şi doresc acest lucru, "pentru că nimeni nu şi-a prevăzut fonduri pentru spitale".

"Odată cu descentralizarea mai căpătăm un stăpân în plus. De politicile sanitare va continua să răspundă Ministerul Sănătăţii, de fonduri Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, însă deocamdată nu ştim ce rol va avea primăria sau dacă vom fi într-o relaţie de coordonare sau de subordonare. Primăria ne întreabă pe noi, iar noi întrebăm la Primărie", a mai spus Ionescu. Ea a explicat faptul că în prezent fondurile spitalului provin în mare parte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), de la bugetul de stat (pentru medici rezidenţi şi programele de TBC) şi venituri proprii (de exemplu, din realizarea de fişe pentru examenele auto).

Companiile private văd cu ochi buni descentralizarea

Producătorii de echipamente medicale care livrează către spitale sunt de părere că descentralizarea este o idee bună.

"Este o idee foarte bună. Sectorul privat va reacţiona capitalizându-şi experienţa acumulată. (...) Aşteptarea mea este să se creeze un mediu concurenţial, din care pacientul are de câştigat în primul rând, pentru că are de ales. Mă aştept pe acest fond de dezvoltare a infrastructurii şi implicit a calităţii serviciilor să apară şi asigurările private de sănătate reale. Reale în sensul că trebuie sa fie complementare asigurării sociale de sănătate şi cu capitalizare la nivel de asigurat", a spus Marian Ghinescu, directorul diviziei Healthcare din cadrul Siemens.

Se va simţi această măsură în businessul privaţilor care fac afaceri cu spitalele private?

"Cu siguranţă impactul va fi benefic. Consider acest lucru deoarece noii proprietari ai spitalelor vor realiza responsabilitatea directă faţă de cei cărora le asigură servicii (...) . Este un pas important către parteneriatele public-private", a adăugat Ghinescu.

Ce alte schimbări mai aduce descentralizarea?

Ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvern prevede ca din consiliul director să facă parte maximum trei persoane, în condiţiile în care până acum nu exista un plafon.

De asemenea, se reglementează procentul cheltuielilor salariale din bugetul spitalului. Acestea nu vor putea depăşi de la 1 ianuarie 2011, 70% din cheltuielile decontate către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Din punctul de vedere contractual managerul unităţii va încheia contractul de management cu conducerea adiministraţiei locale. Până acum, contractul era cu ministrul sănătăţii, singurul care putea demite managerul.

În România există aproximativ 450 de spitale, iar în categoria celor descentralizate nu vor intra unităţile de urgenţă şi institutele.

Pentru spitale anul acesta au fost alocaţi 7,3 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro), sumă comparabilă cu cea 2009.

În prezent, fondurile spitalelor provin în mare parte de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Ministerul Sănătăţii (pentru programe de sănătate şi medici rezidenţi), fonduri proprii (din unele servicii care se taxează) sau din donaţii, sponsorizări.

Ce înseamnă descentralizarea

Descentralizarea presupune că managementul unităţilor va reveni consiliilor locale, care vor avea trei din cei opt membri ai consiliului de administraţie, structură nou înfiinţată. Managerul, care până la 1 iulie raportează direcţiilor de sănătate publică, va raporta Consiliului de Administraţie al unităţii. Aceasta este principala schimbare la nivelul unităţilor sanitare.