Un şantier ca un puzzle: 1.500 de oameni şi sute de companii fac la Brazi prima centrală nouă pe gaze din ultimii 20 de ani

La Brazi, lucrările de construcţie ale centralei pe gaze de 860 MW pe care o realizează Petrom au trecut deja de jumătate, 1.500 de oameni şi sute de companii din toată lumea ridicând prima unitate de acest tip din ultimii 20 de ani din România. Şantierul este ca un puzzle, spune viitorul şef al centralei, care va fi mai mare decât un reactor de la Cernavodă.

Petrom, cea mai mare companie locală, a început construcţia centralei în care va investi 500 de milioane de euro la jumătatea anului trecut, intrarea pe piaţa energiei fiind una dintre cele mai importante mişcări strategice pe care producătorul de petrol şi gaze le-a făcut după privatizarea din 2004.

La aproape un an de la demararea construcţiilor, Petrom spune că deja a trecut de punctul greu al lucrărilor, urmând ca în prima lună a anului viitor "să dea primul foc" aşa cum zic specialiştii, adică să înceapă testele astfel încât în toamna lui 2011 centrala să livreze primii MWh în sistem.

"Şantierul acesta este ca un puzzle. Fiecare piesă are un număr şi se potriveşte dacă este montată acolo unde trebuie. La vârful lucrărilor au fost cam 700 de oameni pe şantier, majoritatea fiind români. Până acum au lucrat aproximativ 1.500 de oameni în diferitele faze ale proiectului. De exemplu, hala în care vor fi instalate turbinele a fost realizată la Braşov, montajul cazanului a fost realizat de către Energomontaj", spune viitorul director al centralei, Dan Popescu, care lucrează de peste 20 de ani în sectorul energiei. Fiecăruia din cei 1.500 de oameni i s-a făcut la intrarea pe şantier o oră şi jumătate de instructaj, iar pentru încălcări consecutive a unor reguli se pleacă acasă.

"Instructajul privind normele de siguranţă pe şantier durează în mod obişnuit circa o oră şi jumătate. De obicei, pentru orice încălcare a acestor norme se primesc patru avertizări până la eliminarea de pe şantier a respectivului muncitor, dar pentru greşeli precum lucrul la înălţime fără ham sau pentru consumul de alcool în incinta şantierului se pleacă direct acasă. Am avut şi astfel de cazuri, dar până acum nu am avut niciun accident. Sperăm să fie aşa până la sfârşit", spune directorul care se ocupă cu siguranţa muncii pe şantierul Petrom.

De la Uzuc Ploieşti la Milano, apoi la Bari pentru ca în final produsul să ajungă la Brazi

Deşi la fel ca în cazul proiectelor eoliene, cea mai mare parte a fondurilor dintr-o astfel de investiţie e destinată achiziţiei echipamentelor din ţări cu tradiţie, o parte din bani ajunge însă şi la companiile locale.

"Circa 65% din valoarea proiectului se duce pe achiziţia de echipamente, 17% reprezintă partea de construţii civile, 2% pe partea de inginerie şi asistenţă tehnică, 5% pe autorizări şi 11% din valoarea proiectului reprezintă cheltuielile de punere în funcţiune şi alte tipuri de cheltuieli", explică reprezentanţii Petrom modul în care cele 500 de milioane de euro pe care compania le-a alocat pentru acest proiect au fost repartizate.

Compania lucrează pentru centrala de la Brazi cu gigantul industrial american General Electric, care va fi principalul furnizor de echipamente, şi cu grecii de la Metka pe partea de construcţii civile.

Reprezentanţii Petrom spun însă că au fost cazuri când piese produse în România au făcut o adevărată călătorie prin lume pentru anumite îmbunătăţiri pentru ca în final să ajungă tot în România la centrala de la Brazi.

"Am avut piese care au fost realizate de UZUC (grup industrial specializat şi în producerea de echipamente pentru industria energetică - n.red.) care apoi au fost duse la Milano, apoi la Bari şi după aceea au ajuns la Brazi cu îmbunătăţirile necesare. Asta-i globalizarea. Erau vremuri când ne doream să facem totul aici, dar cred că este mai bine să facem ceea ce ştim noi mai bine. Iese mai ieftin aşa", spune Popescu.

Potrivit acestuia, proiectul a trecut de ceea ce era mai greu. "Am trecut deja de jumătatea fazei de realizare a construcţiilor. Clădirea de birouri este la etapa de finisare. Acum i-am umplut acoperişul cu apă să vedem dacă nu cumva sunt anumite fisuri. În ianuarie 2011, urmează să avem "primul foc" la turbina cu gaze 1. Acest lucru înseamnă că începe perioada de testare, dar până la intrarea în funcţiune mai trec câteva luni", spune reprezentantul Petrom.

De ce energie şi gaze?

Petrom spune că pentru un producător de gaze naturale intrarea pe piaţa de energie electrică este o mişcare logică pentru că la final vinzi un produs cu valoarea adaugată şi deci mai scump.

Mai mult, în contextul în care majoritatea unităţilor de producţie din România sunt depăşite, în ultimii 20 de ani nefiind pusă în funcţiune nicio nouă unitate de acest tip, iar obligaţiile privind protecţia mediului sunt din ce în ce mai dure, o astfel de centrală precum cea de la Brazi beneficiază de un context favorabil pentru a intra în operare.

"Piaţa electricităţii va suferi schimbări structurale majore. Capacităţile învechite vor fi înlocuite cu unele noi. În plus, capacităţile româneşti sunt în scădere, ceea ce înseamnă că există posibilitatea ca România să devină importator de energie în următorii zece ani", mai spun reprezentanţii Petrom.

Mai mult, randamentele la care lucrează centralele de la noi pe gaze sau pe cărbuni sunt extrem de scăzute, ceea ce practic se traduce printr-o irosire de resurse.

"Mai sunt centrale termoelectrice ce funcţionează pe gaze naturale la Bucureşti, Iernut sau Constanţa, dar nu s-a construit nimic nou, de o capacitate similară, în ultimii 20 de ani. O astfel de centrală are un randament de până la 57%, în timp ce o centrală clasică funcţionează cu un randament electric de aproximativ 35%. Când vine vorba de centrale termoelectrice funcţionând pe cărbune randamentul este şi mai scăzut acesta fiind de circa 30%", spune Popescu.

Reprezentanţii Petrom spun că gazele necesare funcţionării turbinei vor fi cumpărate de la Petrom Gas, divizia de gaze a companiei. În prezent gazele pe care le produce Petrom sunt de două ori mai ieftine comparativ cu cele pe care România le importă din Rusia, producătorii locali vânzându-şi producţia la un preţ recomandat de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. În acest context, investiţia Petrom într-o centrală care-i va permite să-şi vândă gazele la un preţ al pieţei sub forma energiei electrice face şi mai mult sens.

"Pentru orice producător de gaze naturale are sens investiţia într-o astfel de unitate pentru că nu mai dai un produs brut pe piaţă, ci unul cu o valoare adaugată. Afirmaţia rămâne valabilă chiar dacă acum la noi pieţele gazelor naturale şi a energiei electrice nu sunt corelate, iar piaţa gazelor este oricum distorsionată prin menţinerea preţurilor producătorilor interni la jumătate faţă de cele ale gazelor provenite din import", spune Popescu.

Cum se fac banii

Reprezentanţii Petrom spun că o astfel de unitate poate produce bani şi atunci când stă pentru că acesta poate fi utilizată în mai multe feluri. Lista de aşteptare este deja lungă, iar 80% din ceea ce va produce centrala de la Brazi se va duce pe piaţă, nu neapărat pe OPCOM, bursa de energie, spun specialiştii.

"O astfel de centrală are o durată de viaţă de circa 25 de ani. Dincolo de livrarea de energie electrică, o astfel de unitate poate fi folosită în mai multe feluri. Una dintre aceste modalităţi este serviciul de echilibrare al sistemului. Putem să începem oricând să producem energie electrică pentru a evita problemele cauzate de ieşirea neanunţată din funcţiune a unor grupuri.

Practic, putem să încasăm bani chiar şi când centrala nu funcţionează. Mai mult, de anul aceste vor intra în operare mai multe parcuri eoliene. Aceste parcuri trebuie să aibă o plasă de siguranţă în cazul în care vântul nu mai bate astfel încât să nu fie afectat sistemul.

Energia de care au nevoie în aceste perioade poate fi luată de la noi. Deja lista de aşteptare pentru vânzările de energie este lungă", spune Popescu.

Reprezentanţii Petrom spun că o astfel de investiţie se va amortiza în circa 10-12 ani, la finalul lucrărilor urmând să fie angajaţi circa 40 de oameni.

Utilaj greu

Cea mai grea componentă a acestei centrale a avut peste 300 de tone şi a fost adusă la Brazi cu transporturi speciale.

"O turbină cu gaze are circa 300 de tone şi este ca o cutie neagră a întregului proiect. Proiectul va avea două turbine cu gaze care au fost construite în Franţa şi una cu abur care a fost realizată în America. Cazanul a fost construit în Coreea. Într-un mod destul de simplist modul de funcţionare al unei astfel de unităţi este următorul: gazele naturale sunt arse în camerele de ardere ale instalaţiei, iar gazele de ardere se destind în cele două turbine cu gaze. Turbinele încep să se învârtă, antrenând generatoarele electrice şi producându-se astfel energie electrică. Gazele de ardere fierbinţi ieşite din turbinele cu gaze intră într-un cazan care recuperează căldura acestora şi produce abur. Aburul rezultat intră în cea de-a treia turbină a centralei, cea cu abur unde se produce din nou energie electrică", încearcă Popescu să explice modul cum din gazele naturale se produce energia electrică.

De exemplu, numai pentru construcţia cazanului din Coreea au fost angajaţi circa 60 de subcontractori.

Celelalte proiecte

În afară de proiectul pe care Petrom îl realizează la Brazi mai sunt şi alte tentative de a construi unităţi noi de producere a energiei electrice.

În 2008, între statul român reprezentat prin Termoelectrica şi mai mulţi investitori străini au fost semnate trei memorandumuri de înţelegere pentru trei centrale pe gaze sau pe huilă. Astfel, Enel (Italia) alături de E.ON (Germania) în colaborare cu Termoelectrica ar fi trebuit să înceapă construcţia unei centrale de 800 MW la Brăila pe huilă.

CEZ (Cehia) tot alături de Termoelectrica ar fi trebuit să înceapă construcţia la Galaţi a unei centrale pe gaze de 400 MW. GDF SUEZ împreună cu statul român aveau în vedere realizarea unei unităţi de 400 MW, tot pe gaze, la Borzeşti.

Niciunul dintre aceste proiecte nu a ajuns în faza de construcţie, pentru centrala de la Galaţi nefiind încă finalizat nici studiul de fezabilitate. În total, aceste proiecte s-ar fi ridicat la 2 miliarde de euro.

Centrala de la Brazi

500 de milioane de euro - valoarea investiţiei

860 de MW capacitatea instalată

57% randament

80% din energia produsă de centrală se va duce pe piaţă, restul va fi utilizată de Petrom

700 de angajaţi au fost la vârful lucrărilor

1.500 de oameni au lucrat până în prezent la construirea proiectului de la Brazi

320 de tone are cea mai grea piesă a proiectului

10-12 ani - durata de amortizare

25 de ani - durata de viaţă

10% din necesarul de consum al României va fi acoperit de centrală

40 de angajaţi vor lucra la finalul lucrărilor la Brazi