Costul unui an de criză în industria bancară: 4.200 de concedieri şi peste 200 de sucursale închise
Peste 4.200 de posturi lichidate şi 211 sucursale închise reprezintă bilanţul adaptării sistemului bancar la declinul pieţei creditului începând din 2009, de când efectele crizei au devenit vizibile la nivel local. Personalul din bănci era la nivelul lunii martie cu peste 3.000 de oameni mai mic faţă de aceeaşi lună a anului trecut, coborând la 67.387, în timp ce numărul unităţilor a scăzut cu mai mult de 100, ajungând la 6.341.
Pe de altă parte, nivelul salariilor din bănci s-a conservat destul de bine, fiind menţinut în lunile obişnuite deasupra palierului de 3.000 de lei, în timp ce în perioadele de sărbători a continuat să urce la 4.000 de lei sau chiar mai sus. Infrastructura industriei bancare a atins apogeul în 2008, când reţelele teritoriale au atins un record de 6.552 de sucursale şi agenţii, în care lucrau peste 71.600 de angajaţi.
În perioada expansiunii puternice a pieţei din 2007 - 2008, băncile angajaseră mai mult de 13.500 de oameni şi deschiseseră peste 2.150 de unităţi.
Căderea creditării pe parcursul lui 2009 a impus măsuri de reducere a costurilor: agenţiile care nu au mai avut şanse să atingă pragul de rentabilitate au fost închise şi a început o triere a personalului care în anii de boom crescuse spectaculos pe seama salariilor foarte atractive.
Anul trecut, băncile încă au putut să-şi susţină veniturile din activitatea de tranzacţionare care a profitat de numeroasele episoade de volatilitate crescută a cursului de schimb leu/euro şi a dobânzilor. Situaţia s-a schimbat în 2010, când primul trimestru a consemnat căderi substanţiale ale veniturilor din comisioane, bancherii rămânând să se bazeze pe câştigurile din marjele de dobândă.
Astfel, în primele trei luni ale acestui an au fost închise 84 de unităţi, iar peste 500 de angajaţi au părăsit industria. Cu toate acestea, sectorul bancar nu a ajuns la un proces de ajustare dramatică nici la nivelul reţelelor teritoriale, nici al personalului.
De exemplu, BCR - liderul pieţei - sau bănci mai mici precum Emporiki sau Bank of Cyprus au continuat să deschidă noi unităţi.
"Bankingul este o afacere care se bazează foarte mult pe încredere, aşa că băncile se abţin de la gesturi brutale de reducere a numărului de unităţi şi de angajaţi pentru a nu da semnale riscante pe piaţă. Probabil că procesul de consolidare a pieţei se va face de la un punct încolo prin fuziuni şi achiziţii, pentru că e clar că pentru o piaţă care nu mai creşte, numărul băncilor este prea mare", comentează un bancher.
Dincolo de presiunea pentru reducerea costurilor, băncile au acum ocazia să trieze personalul, după ce în anii dinaintea crizei piaţa forţei de muncă în domeniu devenise foarte încinsă, astfel că selecţia a pierdut mult în calitate, antrenând creşteri ale riscului operaţional în sistemul bancar. Conducătorii de bănci se plâng însă că nu numai Guvernul are dificultăţi legislative în tentativele de reducere a personalului şi a salariilor în sectorul bugetar, ci chiar şi în zona bancară legislaţia muncii creează piedici în luarea deciziilor de concediere, dificultăţi mari fiind înregistrate, de pildă, la nivelul poziţiilor de management. Închiderea de unităţi a însemnat diminuarea cheltuielilor cu chiriile, care oricum au scăzut în ultimul an. Circa jumătate din costurile băncilor sunt însă reprezentate de cheltuielile cu personalul. La acest capitol, datele disponibile nu indică un efort semnificativ de ajustare, pe măsura scăderii veniturilor din dobânzi şi comisioane. De altfel, foarte puţine bănci au putut raporta reduceri substanţiale ale cheltuielilor administrative, ba chiar unele au continuat să înregistreze creşteri.
Salariul mediu net pe bancă a sărit în martie la 4.175 de lei, în condiţiile în care sărbătorile de Paşte au avut loc în acea lună. Însă nici măcar în lunile obişnuite salariile medii ale bancherilor nu au scăzut sub pragul de 3.000 de lei. Există însă discrepanţe majore între salariile echipelor de top management şi cele ale angajaţilor din sucursale, de la baza ierarhiei organizaţionale.
De asemenea, schemele de bonusare au fost restricţionate în multe bănci şi au fost stabilite plafoane pentru remunerarea membrilor consiliilor de supraveghere.
De la izbucnirea crizei, nivelul salariilor din bănci a generat reacţii dure în rândul opiniei publice internaţionale şi în România, clienţii reclamând pe de-o parte vina bancherilor în declanşarea crizei financiare şi pe de alta dobânzile mari practicate şi calitatea slabă a serviciilor oferite în raport cu remuneraţiile personalului.