Cum s-a schimbat retailul? Bancherii ar vrea să facă mai multe operaţiuni pentru clienţi, dar nu şi credite

Apariţia unui nou val de restructurări de credite odată cu aplicarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, dar şi costurile aduse de noile reglementări sunt principalele dureri de cap ale bancherilor în această vara.

Dacă în primăvară majoritatea bancherilor anunţau ţinte de creştere "de două cifre" pe creditare în 2010, la jumătatea anului mulţi s-ar mulţumi să vadă şi o majorare marginală, în condiţiile în care economia va rămâne cel mai probabil în recesiune, iar cererea de finanţări nu dă semne de revenire. Bancherii admit că trebuie să recâştige încrederea clienţilor, zdruncinată serios de experienţele din ultimii ani în care dobânzile la credite au urcat vertiginos pe fondul problemelor de pe pieţele financiare, dar critică totodată reglementările recente privind creditele pentru consumatori, menite să asigure mai multă transparenţă.

"Ne aşteptăm să existe un al doilea val de restructurări de credite, din aceste măsuri (de reduceri de cheltuieli bugetare - n. red.). Cred că sistemul bancar poate face faţă cu brio. Posibilităţile de restructurare la nivelul anului 2010 sunt mai dezvoltate faţă de ce era în trecut", a spus Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank, la seminarul Romanian Retail Banking Forum, organizat de Finmedia.

Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus Bank, consideră, de asemenea, că salariaţii bugetari vor avea probleme la plata ratelor odată cu reducerea veniturilor, ceea ce înseamnă că până la 30% din portofoliul de credite ar putea fi afectat. În condiţiile în care costurile - inclusiv cele legate de creditele neperformante - nu pot fi reduse, Pârvu spune că băncile trebuie să încerce să îşi majoreze veniturile, un canal fiind comisioanele.

"Mă refer la oferirea mai multor servicii pentru un număr mai mare de clienţi, nu să ne bazăm doar pe credite", spune şeful Piraeus Bank.

Nivelul mediu al restanţei acumulate de clienţii bancari a rămas scăzut, la mai puţin de 1.000 de lei, deşi numărul restanţelor şi al debitorilor cu probleme a crescut susţinut de la începutul crizei. "Profilul restanţierului nu s-a modificat substanţial de la începutul crizei", spune Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit. Astfel, portretul-robot indică un bărbat de 30-34 de ani, din Bucureşti, care a contractat un credit de consum în lei.

"Vom merge pe teren accidentat"

Zoltan Major, vicepreşedinte la UniCredit Ţiriac Bank responsabil de operaţiunile de retail, spune că măsurile de ajustare bugetară, necesare din punct de vedere macroeconomic, vor întârzia reluarea creditării pe termen scurt.

"În această perioadă focalizarea va fi pe eficientizarea reţelei şi a costurilor. Vorbim şi de costul riscului. Mulţi clienţi s-au supraîndatorat în anii când veniturile creşteau cu 15%, însă acum salariile scad. Va fi un teren accidentat", spune Major.

La rândul său, Răzvan Munteanu, vicepreşedinte responsabil cu retailul la Raiffeisen Bank, spune că băncile se vor lupta pentru a deveni "banca de casă" pentru clienţii lor, respectiv să le asigure o porţie cât mai mare din nevoile de servicii financiare.

"Mai mult decât orice reglementare, faptul că un client care îşi simte încrederea înşelată nu va mai face operaţiuni este o pedeapsă mult mai dură pentru o bancă", afirmă Munteanu. El consideră însă că noile reglementări introduc birocraţie "inutilă" pentru 90% dintre clienţi.

Mihail Meiu, ANPC: Doar prin transparenţă veţi atrage clienţii

Băncile trebuie să arate mai multă transparenţă dacă vor ca oamenii să aibă din nou încredere să le treacă pragul, spune Mihail Meiu, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. El explică introducerea noilor reglementări prin alinierea la legislaţia europeană, dar şi prin nevoia de a asigura clienţilor mai multă protecţie în relaţia cu băncile, care nu au ezitat în trecut să le majoreze costurile.

"Când consumatorul pleacă cu o dobândă de 7% pe an la credit şi ajunge la 14%, cum să mai aibă încredere?", întreabă retoric Meiu. El afirmă că noile reglementări nu mai permit băncilor să modifice unilateral termenii contractuali - cum sunt comisioanele - în timp ce costul trebuie să fie legat de indicatori transparenţi şi uşor de urmărit.

"Nu spun că vrem ca băncile să nu mai facă profit. Dar dacă s-ar reduce un pic profitul în beneficiul consumatorului, n-ar fi rău", spune Meiu.