Va putea genera agricultura ecologică un miliard de euro?

Autor: Cristina Stoian 20.06.2010

2010 este anul în care produsele eco româneşti vor merge către unităţi de procesare şi îşi vor găsi loc pe rafturile magazinelor din România, dar şi din Germania, Austria, Italia, Ucraina sau Rusia, spun producătorii.



La începutul anului, 14 fermieri români au dus la târgul internaţional BioFach de la Nürnberg, Germania, cereale, miere, fructe de pădure, ciuperci sau vin şi în trei zile au încheiat contracte de 20 mil. euro. Ba mai mult, au semnat precontracte pentru producţia de anul acesta, după cum spune preşedintele asociaţiei Bio România, în condiţiile în care germanii plătesc anual cinci miliarde de euro pentru a pune pe masă produse fără chimicale şi produc doar de 1,5 mil. euro.

Cu o asemenea cerere, operatorii ecologici locali, care produc si comercializeaza produse de aproape 200 de milioane de euro, ar putea avea piata de desfacere deja asigurata. Piata cere insa produse pe care romanii nu le pot livra inca decat intr-o foarte mica masura - cereale integrale, branzeturi, fructe si legume- pentru ca fermierii inca se mai feresc sa inceapa un business eco.

Presedintele Traian Basescu anunta in campania electorala ca agricultura romaneasca poate hrani 80 de milioane de persoane. Fara ingrasaminte chimice, terenul agricol ar putea hrani 40 de milioane de oameni, adica toata populatia tarii si inca pe atat.

"O treime din suprafata agricola a Romaniei este abandonata, o treime o reprezinta fermele de subzistenta si doar o treime este folosita intensiv pentru agricultura. Daca primele doua treimi ar fi convertite, am avea sansa de a iesi din criza si de a nu mai intra niciodata. Daca 30% din suprafata este necultivata de atata timp, perioada de conversie este mult mai mica, se reduce la un an. Asta inseamna ca intr-un an putem produce eco", este de parere Marian Cioceanu, presedintele Bio Romania.

Producatorii sunt insa realisti: "Potentialul nostru este de 1,5- 2 milioane de hectare cultivat in sistem bio. In momentul de fata, suprafata agricola certificata este de 240.000 de hectare, dar am putea ajunge la cel putin 10% din suprafata totala agricola in trei-cinci ani daca Romania va primi subventii pentru productia bio, separat decat subventia pentru agricultura conventionala", a declarat Ioan Toncea, presedintele Asociatiei Romane pentru Agricultura Durabila. Asta ar insemna aproape un miliard de euro, cel putin.

Produse mai scumpe decat cele conventionale

Anul acesta, chiar daca a crescut suprafata cultivata ecologic cu 20.000 de hectare, numarul operatorilor a scazut pentru prima oara de cand a inceput sa se produca in acest sistem de la 4.500 de producatori, procesatori sau comercianti la 3.800 de persoane inregistrate in agricultura ecologica. Cauza ar putea fi lipsa subventiilor, in conditiile in care costurile cu forta de munca, certificarea, inspectia sunt foarte mari.

"Productia este mai mica, iar costurile ajung sa fie uneori mai mari decat incasarile cu 200-300 de euro, chiar daca preturile sunt mai ridicate decat pentru produsele conventionale. Mierea se vinde cu 10%-15% mai mult, iar produsele de origine animala cu 50%-100% pentru ca si costurile sunt mai mari, tinand cont de perioada de hranire a animalelor", spune Cioceanu, de la Bio Romania.

Romania nu primeste subventii speciale pentru agricultura ecologica, decat prin intermediul proiectelor depuse in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. In Europa, subventia pentru agricultura ecologica este in medie de 250-300 de euro.

Fermierii greci primesc 600 de euro daca aleg sa cultive fara chimicale. Mai mult, suprafetele in conversie primesc subventie dubla pentru ca in perioada respectiva agricultorii nu au voie sa vanda produsele.

Contracte la export

In urmatorii trei ani, potentialul agriculturii ecologice este de 10% din suprafata arabila, un impuls fiind dat si de cresterea subventiilor directe la peste 200 de euro/ha.

"Am inceput sa cultivam in 2000, pana acum 3-4 ani am avut probleme cu valorificarea, pana am iesit la export. In afara de flora spontana avem 150.000 de hectare cultivate in sistem bio. Daca la inceput cultivam grau comun, din 2005 fermierii s-au axat pe grau pentru paste fainoase. In Deva s-a deschis o fabrica care produce paste fainoase cu ardei, spanac sau rosii, foarte apreciate de italieni. In paralel, cererea a crescut pentru melci, miere, branzeturi sau vin. La oua, de exemplu, cererea depaseste de 5 ori oferta la intern", spune Toncea.

Mai mult ca in agricultura conventionala, producatorii de ecologice au inteles ca sunt rentabili daca se asociaza. In Brasov, Escor Prod a asociat 236 de ferimieri pentru productia de melci. In Sibiu 10 tineri au pus la comun productia de branzeturi, legume, oua, carne de vita si ceaiuri si au deschis un magazin eco Biocoop. Si Mitropolia Ardealului vrea sa ateste tot terenul pe care il detine ca fiind bio, pentru a fi certificati si recunoscuti ca agricultori ecologici.

Romanii mananca produse eco din import

In prezent, si piata produselor ecologice este dominata de importuri, dar vina este a producatorilor, spun distribuitorii. " Producatorii nu au incredere in piata romaneasca de desfacere, vor sa stabileasca contacte cu comerciantii pe cont propriu, dar isi dau seama ca nu au unde sa le vanda la pretul stabilit initial si multi renunta. Nu exista o continuitate a aprovizionarii", declara Radu Panait, care importa produse ecologice, ca biscuiti, napolitane, musli, masline, conserve, prin intermediul companie Natura Land. Panait, care apeleaza la Brazilia si Europa pentru a aduce produsele pe rafturile supermarketurilor si hipermarketurilor locale, este de parere ca un numar mai mare de magazine bio ar promova produsele si ar determina producatorii sa vina mai des cu oferta. Natura Land, care a rulat un milion de euro in 2009, distribuie o cantitate de 10-20 de ori mai mare decat in 2002, cand a inceput afacerea.