Finanţele anunţă taxarea cu 16% a dobânzilor, tichetelor de masă şi tranzacţiilor cu acţiuni de la 1 iulie

Autor: Voican Razvan 21.06.2010

Aproape 600 mil. lei (142 mil. euro) speră Ministerul Finanţelor să strângă la buget în a doua jumătate a anului prin măsuri precum impozitarea de la 1 iulie a veniturilor din dobânzi cu 16%, taxarea tot cu 16% a tichetelor de masă şi a tichetelor cadou sau prin aplicarea cotei de 16% la câştigurile din tranzacţii cu acţiuni indiferent de durata deţinerii. Finanţele îşi asumă în sfârşit un proiect oficial de modificare a Codului fiscal, prin care cota de impozit de 16% va aplicată mai multor categorii de venituri, iar impozite precum cele pe tranzacţii cu acţiuni, jocuri de noroc, drepturi de autor sau proprietăţi imobiliare vor fi majorate. De asemenea, Fiscul va putea evalua în funcţie de un set de criterii dacă un contribuabil încadrat la "activităţi independente" obţine venituri care pot fi asimilate salariului şi să impună în consecinţă plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale.



Proiectul de ordonanţă de urgenţă afişat pe site-ul Ministerului Finan­ţelor conţine o serie de schimbări faţă de varianta de lucru prezentată în luna mai partenerilor sociali şi mediului de afaceri, însă cea mai importantă precizare este data intrării în vigoare a ordonanţei: 1 iulie. În 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Finanţele ar urma să elaboreze şi normele de aplicare.

Guvernul lăsase să înţeleagă că a discutat deja ordonanţa de modificare a Codului fiscal odată cu ordonanţa privind combaterea evaziunii fiscale, ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu explicând săptămâna trecută că publicarea actelor normative în Monitorul Oficial este amânată până la încheierea procedurii parlamentare privind moţiunea de cenzură cu care s-a confruntat Guvernul Boc. De asemenea, Executivul a vrut să se asigure în prealabil că măsurile de reducere a salariilor şi pensiilor vor putea fi aplicate din punct de vedere legal şi nu va fi nevoie de măsuri alternative care să fie introduse prin Codul fiscal - respectiv majorări de impozite. Acum, Vlădescu se declară încrezător că pachetul de măsuri pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea va trece de Curtea Constituţională, aşa că poate merge înainte cu schimbarea Codului fiscal.

Cert este că în contextul dat Ministerul Finanţelor ignoră din nou obligaţia legală de a anunţa modificările Codului cu 6 luni înainte de intrarea în vigoare a acestora. Extinderea bazei de impunere cu 16% şi majorarea unor impozite fac parte din angajamentele asumate faţă de FMI pentru reducerea deficitului bugetar la 6,8% din PIB la sfârşitul lui 2010.

Cele mai mari încasări suplimentare vin din taxarea tichetelor de masă

Finanţele estimează că în a doua jumătate a anului vor strânge 345 de milioane de lei prin impozitarea cu 16% a contravalorii tichetelor de masă pe care unii angajatori le acordă salaria-ţilor. Este cea mai mare sumă luată în calcul ca efect bugetar dintre toate măsurile de extindere a cotei de 16% şi de majorare a unor impozite.

Numai că eliminarea deductibilităţii fiscale pentru tichetele de masă i-ar putea determina pe angajatori să renunţe la această formă de remunerare a salariaţilor, ducând chiar la dispariţia firmelor care au dezvoltat această afacere.

Re-impozitarea dobânzilor cu 16%, ameninţare pentru economisire?

Finanţele se pregătesc să revină la regimul din 2006 de taxare a veniturilor din dobânzi cu cota de 16%, cu deosebirea că de această dată are grijă să nu mai lase să "scape" ne­taxate câştigurile obţinute din conturi curente cu dobânzi de nivelul celor la depozitele la termen.

Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, nu consideră îngrijorătoare această măsură din perspectiva economisirii, afirmând că "până la urmă este normal ca orice venit să fie impozitat, aşa cum se întâmplă şi în Vest". El se declară chiar mulţumit că se elimină posibilităţile de evitare a dobânzii prin produsele de tip cont curent special şi anticipează că băncile ar putea frâna sau chiar opri pentru o vreme reducerea dobânzilor la depozite pentru a proteja câştigurile clienţilor după intrarea în vigoare a impozitului de 16%.

Faţă de varianta anterioară a ordonanţei, nu mai este vorba despre majorarea impozitului pe clădiri, ci despre introducerea unei "taxe de solidaritate" în sarcina contribuabililor cu două sau mai multe clădiri în proprietate, care s-ar adăuga impozitului standard datorat.

Cât priveşte impozitarea jocurilor de noroc, ordonanţa "oficială" stabileşte că impozitul de 25% se aplică asupra venitului net, nu celui brut, indiferent de nivelul câştigului, şi nu mai prevede scutirea de impozit a câştigurilor mai mici de 600 de lei.

Contul "pomenilor" pentru buget

Finanţele se aşteaptă ca oameni cu bani sau pur şi simplu contribuabili impresionaţi de situaţia dificilă a bugetului de stat să înceapă să facă donaţii într-un cont special deschis la Trezorerie.

În plină criză de credibilitate a autorităţilor publice în privinţa rigorii în cheltuirea fondurilor bugetare, Finanţele se mulţumesc să precizeze că acest cont "are un caracter transparent", însă transparenţa nu se referă la destinaţia donaţiilor, ci mai degrabă la identitatea celor care ar fi dispuşi să doneze, informaţiile urmând a fi publicate pe site-ul ministerului, spre mândria donatorilor. Totuşi, Finanţele se arată gata să protejeze identitatea şi nivelul sumelor donate în cazul contribuabililor care ar dori să păstreze discreţia în privinţa unui eventual gest de generozitate faţă de bugetul de stat. Do­naţiile pot fi achitate şi prin intermediul angaja­to­rilor pe bază de ordine de plată întocmite distinct.

Cât priveşte cheltuirea banilor care ar urma să fie astfel strânşi, Finanţele precizează doar că "se constituie drept venituri la bugetul de stat" şi că vor fi luaţi în calcul la rectificările bugetare. De altfel, chiar dacă ar fi fost invocată o destinaţie aparte, precedentele create de pildă cu Fondul de dezvoltare ar fi făcut-o necredibilă.

Decizia înfiinţării contului pentru donaţii ar putea avea conotaţii populiste, permiţându-le eventual anumitor politicieni să se afişeze pe site-ul Finanţelor cu gesturi de sprijin pentru bugetul de stat. Altminteri, ţinând cont de lipsa totală de credibilitate a Guvernului în privinţa capacităţii de administrare a cheltuielilor publice, este greu de crezut că simpli contribuabili sau oameni de afaceri bogaţi se vor grăbi să dea bani care să se poată pierde în "punga găurită" a Trezoreriei.

Extinderea impozitării pe veniturile persoanelor

1. Aplicarea impozitului de 16% asupra tuturor veniturilor din dobânzi de la 1 iulie

2. Unificarea la 16% a impozitului pe veniturile din tranzacţii cu acţiuni (titluri de valoare)

3. Includerea în veniturile salariale şi taxarea următoarelor sume acordate angajaţilor

Venituri estimate în 2010: 345 mil. lei

Venituri estimate în 2010: 45 mil. lei

Venituri estimate în 2010: 1,7 mil. lei

Venituri estimate în 2010: 1,1 mil. lei

Venituri estimate în 2010: 0,001 mil. lei

4. Instituirea unei "taxe de solidaritate" în sarcina contribuabililor cu mai multe proprietăţi imobiliare neînchiriate

50% din impozitul datorat în 2010 pentru prima clădire în afara celei de domiciliu

100% din impozitul datorat în 2010 pentru a doua clădire în afara celei de domiciliu

200% din impozitul datorat în 2010 pentru a treia şi următoarele clădiri în afara celei de domiciliu

5. Înjumătăţirea cotei de cheltuieli deductibile din veniturile din drepturi de autor

6. Unificarea la 25% a impozitului pe veniturile din jocuri de noroc

Venitul net va fi calculat la nivelul câştigurilor obţinute într-o zi de la acelaşi organizator.

7. Majorarea de la 1% la 16% a cotei de impunere anticipată a câştigurilor din operaţiuni de vânzare cumpărare valută la termen pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen pentru persoanele fizice rezidente