Apar semnele ieşirii din recesiune, spune şeful Statisticii
Industria, serviciile şi agricultura ar putea fi principalele sectoare care vor ajuta economia să iasă din recesiune în următoarele trimestre.
Criza se manifestă încă în economie, dar încep să apară unele semne ale diminuării intensităţii acesteia, ceea ce creează premisele relansării economice, consideră Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).
"Când spun că intensitatea efectelor crizei în economie scade mă refer practic la doi muguri: creşterea ponderii serviciilor în formarea Produsului Intern Brut şi evoluţia pozitivă a industriei, în special al industriei prelucrătoare", a declarat Voineagu într-o conferinţă organizată de INS.
În primul trimestru, economia a scăzut cu 2,6% faţă de perioada similară a anului trecut, atingând 96,7 miliarde de lei (23,5 mld. euro). Industria a fost singurul sector pe creştere în această perioadă, înregistrând un plus de 4,2% comparativ cu intervalul similar din 2009, în timp ce serviciile şi construcţiile au contribuit cu câte 1,2% la scăderea de 2,6% a PIB.
Creşterea industriei, în special a industriei prelucrătoare, a fost alimentată în cea mai mare parte de cererea externă, exporturile ajungând la 10,8 mld. euro în primele patru luni faţă de 8,6 mld. euro în perioada similară a anului trecut. Deficitul comercial s-a redus în acelaşi timp cu circa zece procente, la 2,8 mld. euro.
Ţări precum Germania, Franţa, Marea Britanie şi Olanda, dar şi Cehia sau Ungaria au ieşit deja din recesiune, înregistrând creşteri ale Produsului Intern Brut pentru două trimestre consecutiv, ceea ce a creat o cerere externă mai mare pentru produsele locale. Doar exporturile de băuturi, tutun şi produse alimentare au înregistrat o dinamică negativă în primele patru luni ale anului.
Totuşi, şeful INS atrage atenţia că nu există nicio certitudine privind revenirea completă a economiilor europene, acestea putând să se întoarcă în teritoriul negativ în orice moment. "Această ieşire din recesiune este foarte fragilă şi poată să apară oricând o recesiune de tipul «W» (revenire temporară urmată de o nouă scădere - n. red.)", a spus Voineagu.
În următoarele trimestre, tendinţa de diminuare a ritmului de scădere economică ar putea fi sprijinită şi de evoluţia agriculturii având în vedere că au fost condiţii meteorologice favorabile, în special în perioada de primăvară, a mai precizat preşedintele INS. În primul trimestru, activitatea în sectorul agriculturii a fost relativ scăzută, impactul acesteia asupra scăderii PIB fiind zero.
În perioada ianuarie-martie, investiţiile în economie au ajuns la 9,4 mld. lei, fiind în scădere cu 29,1% faţă de intervalul similar din 2009. Şi consumul individual a continuat să se contracte şi a ajuns la o pondere de circa 80% din PIB.
Prognoza oficială indică o scădere cu 0,5% a economiei anul acesta, faţă de o creştere de 1,3% în ianuarie. În ultima perioadă, majoritatea băncilor şi agenţiilor de rating şi-au modificat estimările privind evoluţia economiei în 2010, mizând pe o scădere uşoară sau cel mult stagnare.