Acţionarii băncii de celule stem Stem-Health ar vrea să facă un centru de transplant cu 10 mil. €

Banca elenă de celule stem Stem-Health, deţinută în proporţie de 50% de Marfin Investment Group (MIG), cel mai mare grup din Grecia, analizează posibilitatea de a investit 10 mil. euro într-un centru de transplant pe bază de celule stem pe piaţa locală.

"Am făcut un calcul, iar fondurile necesare ar fi de circa 10 milioane de euro. Nu este o problemă de bani. Avem nevoie de aprobări pentru acest proiect, discutăm cu autorităţile, dar nu cred că le vom obţine. Spitalele publice vor să păstreze această activitate pentru ele", a spus Nikolaos Nicolaidis, managing director al Stem-Health, care deţine şi un pachet minoritar de acţiuni, într-un interviu acordat ZF.

Compania este prezentă pe piaţa locală printr-o bancă de celule stem deschisă anul trecut în urma unor investiţii de 2 mil. euro realizate în parteneriat cu Centrul Medical Unirea, unul dintre principalii jucători de pe piaţa serviciilor medicale private. Pentru acest an compania estimează o cifră de afaceri în jurul a 1 mil. euro, iar pentru 2010 targetul este atingerea unui nivel de 3,5-4 mil. euro.

Ce sunt băncile de celule stem

În condiţiile în care piaţa de servicii medicale private s-a dezvoltat puternic în ultimii ani pe fondul investiţiilor masive, una dintre nişele atractive pentru clinici a fost cea a celulelor stem. Celulele stem sunt celule care păstrează capacitatea de a se diferenţia în organe, iar în prezent se utilizează în principal în terapia unor afecţiuni ale sângelui. Celulele stem se recoltează la naştere, sunt prelucrate şi apoi păstrate în laboratoare speciale, aşa-numitele bănci de celule noi. Tratamentul pe bază de celule stem este nou în medicină, primele probe fiind păstrate de aproximativ 20 de ani. În prezent se derulează studii şi pentru folosirea celulelor stem în alte afecţiuni decât cele ale sângelui. Celulele stem pot fi folosite atât pentru persoana de la care sunt recoltate, cât şi pentru cei care sunt compatibili. Rata de succes este de aproximativ 50% în cazul unui astfel de tratament.

Piaţa locală de celule stem acum începe să prindă contur

Pe piaţa locală se colectează anual circa 5.000 de unităţi, care generează o cifră de afaceri de circa 7 mil. euro, potrivit estimărilor lui Nicolaidis.

Alte companii active pe piaţa locală pe acest segment de piaţă sunt Cord Blood Center (CBC) şi Biogenis. Recent, un alt operator, MedLife, a dezvoltat un parteneriat pentru a intra pe această nişă cu compania Stem Sure.

"În Grecia se colectează 100.000 de unităţi de celule stem. Din acestea 20% merg la privat, ceea ce înseamnă o piaţă de aproximativ 30 de milioane de euro", a mai spus Nicolaidis.

Laboratorul companiei din Grecia este condus de o româncă, Corina Peşte-Tsilimidou, care lucrează de mai mulţi ani în Grecia. "Planul este să dezvoltăm afacerea la scară internaţională şi am decis că România este o piaţă atractivă, apropiată ca şi locaţie. Am avut şi avantajul că directorul laboratorului este o româncă şi în plus avem şi o afinitatea istorică faţă de România", a mai spus Nicolaidis.

Modelul după care se dezvoltă compania este ca în ţările în care pătrunde să găsească un partener local cu care să meargă mai departe.

"Dacă reuşeşti să ajungi la punctul de break-even, mai departe marjele de profit sunt foarte frumoase. Lupta este să câştigi cotă de piaţă cât mai rapid ca să ajungi la acest punct. În România acum începem să ajungem la break-even. În Grecia suntem profitabili", a mai spus şeful Stem-Health. În Grecia compania are o cifră de afaceri de 4,5 mil. euro.

"Nu am avea criză dacă toată lumea şi-ar plăti taxele"

Omul de afaceri grec crede că situaţia din Grecia, care a fost nevoită să împrumute peste 100 mld. euro de la FMI, nu se va repeta şi în România.

"Toate ţările din Vest au aceeaşi problemă: ne-am pierdut competitivitatea, astfel că nu putem produce sau să oferim servicii ca şi asiaticii. Din punct de vedere istoric în ultimii ani creşterea productivităţii nu s-a împărţit egal peste tot. Cei care controlează banii au decis că este mai profitabil să investească spre exemplu în China", spune Nikolaos Nicolaidis.

El adaugă faptul că nu este o idee bună ca Grecia să iasă din zona euro, pentru că astfel cursul de schimb ar fi fost împins înspre depreciere, ceea ce ar fi înrăutăţit situaţia.

"Soluţia este un guvern mai mic care să renunţe să mai fie un antreprenor. Guvernul ar trebui să se dea din drum şi să elimine birocraţia. Estimăm că anual evaziunea fiscală este de 30 de miliarde de euro. Nu am avea criză dacă toată lumea şi-ar plăti taxele", mai spune el.

O altă soluţie ar fi integrarea mai puternică a statelor din UE. "Suntem foarte mici. Fiecare stat luat separat nu înseamnă nimic. Cum putem să comparăm 10 milioane de greci cu 1,3 miliarde de chinezi", a explicat omul de afaceri grec.