Dacă România este sufocată de corupţie, de ce doar 1,3% din cazurile pe rolul justiţiei sunt pentru fapte de corupţie?

Spaţiul public al României este invadat de ani de zile de un fenomen: corupţia. Vocabularul nostru s-a modificat pentru a nuanţa fenomentul şi am inventat sintagma "corupţie fără corupţi". În ultima perioadă a crescut brusc numărul de arestări şi deferiri justiţiei în cazuri de corupţie. Dar nu există şi cazuri rezolvate. Sunt arestări în direct, şi prea puţine condamnări sau achitări în cazuri de corupţie la nivel înalt. Statisticile Ministerului Public arată că doar 1,3% din cazurile trimise în faţa justiţiei sunt pentru infracţiuni de corupţie. Este corupţia un mit? Şi ce trebuie făcut ca peste cinci ani românii să se rupă de sentimentul că trăiesc într-o mlaştină a corupţiei?

Cel puţin 10 înalţi funcţionari ai statului au fost trimişi în judecată în ultimele zile pentru corupţie. Este vorba despre comisari ai Gărzii Financiare, şeful Serviciului Logistică şi Achiziţii din Inspectoratul de Poliţie Argeş, un poliţist de frontieră, directorul adjunct de la o casă judeţeană de pensii, de funcţionari din Prefectura Alba sau de prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Buftea.

Ce se întâmplă, creşte corupţia sau creşte eficienţa anchetatorilor?

"Este greu de spus. În general, ceea ce simţim noi este percepţia despre corupţie şi nu faptul în sine care se poate traduce prin numărul de cazuri rezolvate de justiţie. Numai că, impresia mea este că România este «un stat captiv», adică unul în care corupţia a ajuns la un nivel în care statul nu prea mai are anticorpi pentru a lupta", crede Mircea Toma de la Academia de Monitorizare a Presei, un ONG foarte atent la justiţia din România.

Vameşii sunt consideraţi cei mai corupţi

În general datele arată că românii cred că societatea este sufocată de corupţie. Că nu poţi merge la doctor fără să dai şpagă, că funcţionarii statului te fură, Garda Financiată îţi face controale peste controale şi te amendează până "cotizezi". Lucrătorii din vămi sunt consideraţi a fi printre cei mai corupţi. Ultima victimă a lăcomiei vameşilor a fost trupa australiană AC/DC, căreia i s-a cerut mită pentru ca autotrenurile ei să poată părăsi România. Încă un caz recent este cel al unui deputat PDL care ar fi condiţionat votul împotriva moţiunii de cenzură de instalarea într-un post vamal al unui cunoscut de-al său - reproş pe care i l-ar fi făcut chiar preşedintele Traian Băsescu în întâlnirea de duminică de la Snagov cu parlamentarii democrat-liberali.

Cât la sută din spaţiul instituţiilor publice este corupt? Nu există studii clare. În toate studiile, românii cred, în proporţii variind de la 70% la 80%, că spaţiul public - de la administraţie, până la poliţie şi Parlament - este corupt. În aceeaşi vreme, populaţia alimentează din greu corupţia în spaţiul public.

Un studiu al Transparency International arată că 22% dintre români recunosc că, anul trecut, au dat mită la medic, 13% au dat bani poliţiştilor, 8% magistraţilor şi 6% profesorilor.

Un studiu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de anul trecut arată că judecătorii sunt cei mai corupţi dintre toţi oamenii legii şi pretind cea mai mare mită. Explicaţia: judecătorii iau deciziile finale într-un dosar.

În 2009, judecătorii condamnaţi şi cercetaţi ar fi pretins o mită cuprinsă între 1.800 şi 45.000 de euro. Mita luată de poliţişti a fost între 100 şi 12.500 de euro, în vreme ce procurorii s-au oprit la 1.000 de euro.

Magistraţii iau bani pentru pronunţarea unor sentinţe favorabile, pentru netrimiterea în judecată sau pentru achitare. Numai că, din 6 judecători şi procurori condamnaţi în 2009, 4 au primit pedepse cu suspendare. Atunci câtă încredere să mai aibă oamenii în justiţie? "Încă o dată, percepţia este importantă, însă nu reflectă întrutotul realitatea. Dacă ne bazăm însă pe studii sistematice precum cele ale Transparency International care folosesc instrumente ştiinţifice, atunci totul se schimbă. Şi aici România stă foarte prost în comparaţie cu alte ţări europene. Aici se pune problema ce face statul şi, vorbind despre el, trebuie să facem diferenţa între marea corupţie şi mica corupţie. Dacă corupţia este în ministere, avem de-a face cu o mare corupţie, greu de depistat. Când corupţia intră în instituţii, avem de-a face cu un stat captiv. Iar părerea mea este că România este un stat captiv", arată Mircea Toma.

Însă nu este vorba aici numai despre percepţie, pentru că şi studiile UE, care sunt mult mai ample şi mai riguroase plasează România printre ţările cele mai corupte, dovadă că, şi la trei ani de la integrare, România continuă să fie monitorizată de UE şi există şanse foarte slabe ca această monitorizare să fie ridicată.

Ambasadorul german la Bucureşti Andreas von Mettenheim este categoric: "Cred că numai cei care vor să transmită semnalul că reformele nu au fost luate în serios pot cere ca benchmark-urile impuse să fie eliminate înainte de atingerea lor".

Anchetele tărăgănează prea mult

Unul dintre marile reproşuri care se face României este că trec foarte mulţi ani de la declanşarea unei anchete până la o soluţie de judecată. Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, spune că procurorii anticorupţie îşi fac treaba şi toate dosarele întocmite de Direcţie au fost transmise judecătorilor. În aceeaşi vreme sunt multe dosare în care sunt cercetaţi demnitari şi în care, de cinci-şase ani, nu s-a dat nicio soluţie.

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a susţinut recent că imaginea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este afectată de probleme de corupţie, iar trenarea judecării marilor dosare de corupţie de către magistraţii acestei instanţe afectează imaginea României.

Ce şanse sunt ca, în cinci ani, să auzim şi cuvinte bune despre justiţia din România?

"Nu putem dispera. Observăm însă că ritmul a scăzut după aderarea la UE. Însă cu toţii trebuie să denunţăm corupţia, oameni mari şi mici, să o arătam peste tot unde o simţim. Aceasta este şansa noastră", crede Mircea Toma.

Cifrele ruşinii

• Dintre cei 522 de inculpaţi trimişi în judecată de către DNA în 2009, 9 sunt demnitari, 3 sunt magistraţi, 39 sunt poliţişti, 4 sunt cadre ale unui serviciu de informaţii. Judecătorii au pronunţat anul trecut 80 de hotărâri definitive în urma sesizărilor DNA pentru fapte de corupţie, privind 131 de inculpaţi.
• 873.072 de lei a fost suma destinată organizării şi constatării infracţiunilor flagrante de corupţie.
• În 2009 au crescut cu 35,5% numărul celor condamnaţi prin hotărâri definitive, de la 97 la 131, concomitent cu reducerea cu 32% a numărului inculpaţilor achitaţi prin hotărâri definitive.

Ultimele cazuri de corupţie mediatizate În care au fost implicaţi funcţionari ai statului

23 iunie 2010 Doi comisari ai Gărzii Financiare Bucureşti şi fiul unuia dintre ei au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, fiind acuzaţi că au cerut 3.000 de lei de la administratorul unei firme de pompe funebre pentru a nu dispune suspendarea activităţii firmei şi a nu face sesizare penală.

22 iunie 2010 Şeful Serviciului Logistică şi Achiziţii din Inspectoratul de Poliţie Argeş, comisarul-şef Alexandru Garaiman, a fost trimis în judecată de DNA pentru atribuirea nelegală a construirii noului sediu al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Argeş, eludând legea şi păgubind statul cu peste 500 de mii de lei.

22 iunie 2010 Un poliţist de frontieră a fost reţinut la Galaţi pentru contrabandă cu ţigări din Republica Moldova în România, valoarea ţigărilor introduse în ţară fiind de aproape 1.000 de euro.

18 iunie 2010 Directorul adjunct de la Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa a fost deferit justiţiei după ce a primit mită de 1.000 de euro de la o persoană, pentru a-i aproba acesteia cu prioritate un dosar de indemnizaţie de revoluţionar.

15 iunie 2010 Un funcţionar de la Prefectura Alba şi soţia sa au fost reţinuţi, în noaptea de luni spre marţi, de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, pentru fapte de corupţie, bărbatul fiind acuzat că a primit bani pentru a facilita angajarea sau pensionarea unor persoane.

23 aprilie 2010 Prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Buftea, Nelu Carpen, a fost arestat în 23 aprilie pentru că ar fi cerut 4.000 euro pentru a ajuta un acuzat într-un dosar şi ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru fapte de corupţie în legătură cu derularea unor anchete.

30 martie 2010 Senatorul Cătălin Voicu (foto stânga) a fost arestat fiind acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, într-un dosar în care mai sunt cercetaţi Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic, care au interdicţie de a părăsi ţara.

3 martie 2010 Primarul Craiovei, Antonie Solomon (foto dreapta), lider al PDL Craiova, a fost arestat preventiv, pentru luare de mită în formă continuată, uz de fals şi fals intelectual. În 10 martie, Solomon a fost suspendat din funcţia de primar, după ce prefectul judeţului Dolj, Eugen Georgescu, a semnat ordinul în acest sens. Solomon este acuzat de primirea unei mite de 50.000 de euro de la un acţionar principal al firmei PIC din Piteşti pentru a-i facilita diverse servicii în Craiova.

26 iunie 2009 14 poliţişti au fost arestaţi la Constanţa pentru luare de mită, trafic de influenţă şi alte infracţiuni conexe actelor de corupţie

20 ianuarie 2009 14 poliţişti de la Direcţia Rutieră Iaşi au fost arestaţi după ce ar fi primit bani pentru a interveni în unele dosare penale legate inclusiv de accidente comise de şoferi aflaţi sun influenţa alcoolului.

1 iunie 2008 22 de poliţişti din Piteşti au fost arestaţi în dosarul permiselor, fiind acuzaţi că au creat o reţea prin care se acordau mai uşor permise de conducere auto unor persoane care nu ar fi trecut în mod normal examenul de conducere, printre beneficiari aflându-se şi primarul sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone.