Finanţele vor să câştige mai mult din taxarea tichetelor de masă decât a dobânzilor

Impozitarea de la 1 iulie cu 16% a dobânzilor şi a tranzacţiilor cu acţiuni, includerea tichetelor de masă în veniturile salariale sau obligativitatea achitării de contribuţii sociale şi pentru activităţile independente au devenit certe odată cu aprobarea ieri de către Guvern a ordonanţei de urgenţă privind modificarea Codului fiscal.

"Unul din rolurile acestei ordonanţe este de a aduce sistemul de taxe şi impozite în zona normalităţii. În legislaţia românească au existat şi probabil vor mai exista - încercăm să le identificăm pe toate - lacune legislative care au permis utilizarea diverselor sisteme de plată sau diverselor circuite de fraudare fiscală în scopul obţinerii de venituri. Am încercat prin legea privind evaziunea să eliminăm ceea ce ţine de produse, avem o discuţie şi vizavi de piaţa muncii şi în această discuţie legată de extinderea bazelor de impunere aducem în zona normalităţii venituri de genul celor non salariale, între care intră cele realizate de PFA-uri sau drepturile de autor, care au fost formule utilizate - nu pentru fraudă, pentru că erau oarecum în cadrul legii - ci pentru a evita plata tuturor taxelor şi impozitelor", a declarat Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor.

Cea mai mare sursă de venituri suplimentare la buget o constituie taxarea tichetelor de masă, care ar urma să aducă 345 mil. lei în ultimele şase luni din acest an. În România sunt în prezent circa două milioane de beneficiari de tichete de masă, iar aplicarea impozitului de 16% i-ar putea determina pe mulţi angajatori să nu le mai acorde, impactul negativ asupra consumului putând ajunge la 1 mld. euro într-un an. Din impozitarea dobânzilor, Finanţele se aşteaptă să încaseze anul acesta 217 mil. lei, suma totală scontată de pe urma modificării Codului fiscal fiind de numai 600 mil. lei în şase luni.

Vlădescu a precizat că dobânzile bancare vor fi impozitate cu 16% indiferent de tipul de cont sau de depozit. Tot cu 16% vor fi taxate veniturile obţinute de pe piaţa de capital, din operaţiuni pe piaţa valutară sau monetară, impozitul fiind aplicat pe net, adică pe diferenţa dintre pierdere şi câştig, cu raportare şi plată trimestrială, cu decont final la sfârşitul anului şi cu posibilitatea recuperării eventualei pierderi dintr-un an în următorii 7 ani fiscali.