Cele mai importante evenimente ale zilei

1. Ordonanţa care extinde baza de impozitare de la 1 iulie, adoptată de Guvern. Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal, care extinde baza de impozitare prin introducerea, de la 1 iulie 2010, a mai multor taxe şi impozite, a fost adoptată de Guvern în şedinţa de miercuri.

Conform proiectului, tichetele de masă, cadou, creşă şi de vacanţă, precum şi plăţile compensatorii vor fi impozitate începând cu drepturile aferente lunii iulie 2010. De la aceeaşi dată, cota de cheltuieli deductibile calculată la drepturile de proprietate intelectuală va fi redusă la 20% din venitul brut, faţă de 40% în prezent. În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli deductibile va fi redusă la 25% din venitul brut, faţă de 50% în prezent.

Companiile de stat şi regiile autonome vor fi obligate să verse la bugetul de stat echivalentul a 90% din profit, aproape dublu comparativ cu limita actuală, de 50%, a decis Guvernul în şedinţa de miercuri.

Executivul a mai decis să diminueze cu 20% cheltuielile cu bunurile şi serviciile la companiile de stat, conform procedurii aplicate în cazul instituţiilor publice, exceptate fiind doar cheltuielile aferente producţiei.

Aproape 600 mil. lei (142 mil. euro) speră Ministerul Finanţelor să strângă la buget în a doua jumătate a anului prin măsuri precum impozitarea de la 1 iulie a veniturilor din dobânzi cu 16%, taxarea tichetelor de masă şi a tichetelor cadou sau prin aplicarea cotei de 16% la câştigurile din tranzacţii cu acţiuni indiferent de durata deţinerii.

2. Bancherii contra-atacă: Statul nu a ajutat băncile. De ce să le suprataxeze? Statul nu are un motiv clar pentru a taxa bancile, întrucât nu a fost nevoit să intervină cu fonduri pentru a le susţine, aşa cum s-a întâmplat în Statele Unite ale Americii sau în Anglia, spune Laszlo Diosi, şeful OTP Bank.

"În Marea Britanie şi în Statele Unite ale Americii au cheltuit mulţi bani publici pentru a ajuta băncile, iar acum îi vor înapoi. Dar în România cine a ajutat băncile? De ce nu taxează statul companiile telecom?', a spus Diosi în cadrul unei întâlniri cu presa.

El afirmă că impozitele plătite de bănci vor creşte în mod automat atunci când BNR le va permite să utilizeze standardele internaţionale de raportare financiară, care vor conduce la obţinerea unor profituri mai mari. Deocamdată, BNR impune utilizarea contabilităţii locale, care are prevederi foarte restrictive pentru provizioane. Astfel, profitul net al băncilor este mai mic. Pe primul trimestru la nivelul sistemului bancar profitul a fost de circa 100 de milioane de euro.
Diosi afirmă că nici scopul introducerii unei asemenea taxe pe plan local nu este bine definit.

"Guvernul maghiar vrea să reducă taxele pentru companii şi pentru persoanele fizice, iar taxa suplimentară pentru bănci va contrabalansa aceste reduceri de venituri. Dacă măsura se ia pentru stabilizarea economiei, poate fi înţeleasă. În România avem însă doar ideea că băncile trebuie să plătească mai mult. De ce? Şi cum?", întreabă retoric Diosi.

Referindu-se la această taxă, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a declarat că nu este moral ca toate băncile să plătească o taxă suplimentară, întrucât numai unele instituţii de credit au beneficiat de bani publici din partea statelor în care operează.

"Cred că acele bănci care au beneficiat de bani publici în ţările lor - trebuie să subliniez că România nu a dat niciun fel de bani publici pentru sprijinirea vreunei bănci-, acelea şi numai acelea ar trebui să plătească într-un fel sau altul. A băga toate băncile la grămadă sub o asemenea taxă nu cred că este moral pentru că ar însemna un fel de socializare a pierderilor, adică ar trebui să plătească taxa aceasta şi acele bănci care nu au beneficiat de bani publici", a declarat Lazea la emisiunea "După 20 de ani", care va fi difuzată duminică la PRO TV.

3. Guvernul se va reuni duminică în vederea reducerii cu 25% a numărului de angajaţi în ministere. Guvernul intenţionează să se reunească duminică într-o nouă şedinţă, în care să discute despre restructurarea instituţiilor publice şi reducerea cu 25% a numărului de angajaţi în fiecare minister, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale.

"Unii dintre miniştri au prezentat propuneri de restructurare, iar alţii nu au elaborat încă astfel de planuri şi li s-a cerut din nou de către premier să modifice organigramele. Miniştrii au fost anunţaţi de premier să fie pregătiţi pentru o nouă şedinţă de guvern, care să fie programată duminică şi în care să se discute din nou despre restructurarea instituţiilor publice", au arătat sursele.

4. Guvernul îngheaţă până în 2013 listarea la BVB a 8 companii din MT, din cauza crizei. Procedurile de listare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câte 5% din acţiunile deţinute de stat la opt companii din portofoliul Ministerului Transporturilor, prin derularea ofertelor publice secundare de vânzare, au fost suspendate de Guvern până la 31 decembrie 2012, din cauza crizei financiare.

Cele opt companii care urmau să fie listate la Bursă sunt aeroporturile internaţionale Henri Coandă-Bucureşti, Aurel Vlaicu-Băneasa, Mihail Kogălniceanu-Constanţa şi Traian Vuia-Timişoara, precum şi Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu şi Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

5. Operatorii de telefonie, obligaţi să întrerupă automat internetul în roaming dacă factura trece de 50 de euro. Începând de la data de 1 iulie, operatorii de telefonie mobilă din România le vor întrerupe automat clienţilor care călătoresc în Uniunea Europeană serviciile de internet în roaming dacă valoarea serviciilor consumate trece de valoarea de 50 de euro, ca urmare a unei decizii impuse la nivelul UE pentru a proteja consumatorii de aşa-numitele "facturi-şoc".

Reglementarea este aplicată automat pentru toţi clienţii, însă utilizatorii pot opta pentru plafoane mai mari sau eliminarea acestuia, potrivit datelor furnizate de Autoritate de reglementare în comunicaţii (ANCOM).

"Începând cu data de 1 iulie 2010, operatorii vor aplica utilizatorilor de servicii de comunicaţii de date în roaming care nu au optat pentru un alt plafon până la această dată plafonul implicit stabilit de reglementările europene: fie un plafon financiar de maxim 50 de euro/lună (fără TVA), fie un plafon exprimat în volum a cărui valoare să nu depăşească 50 de euro/lună (fără TVA). Utilizatorii pot solicita operatorilor schimbarea plafonului financiar implicit sau, după caz, eliminarea acestuia", au precizat reprezentanţii autorităţii.