Timişorenii de la Casa Rusu încearcă să-şi facă loc pe piaţa de mobilă cu preţuri mici

"Sunt oameni care sunt de acord să vândă mai puţin cu un profit mai mare şi nu abordează o politică de discounturi reală. Nu sunt de acord să scadă adaosurile de 200-300% şi să meargă cu marje de 20-30%. Preferă să piardă în vânzări decât să piardă în adaos", spune Rusu, 32 de ani, într-un interviu acordat Ziarului Financiar.

În primele patru luni ale acestui an compania a avut o cifră de afaceri de 22,9 mil. lei (5,5 mil. euro), în creştere cu aproape 50% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Profitul a atins 1,5 mil. lei (0,4 mil. euro), dublu comparativ cu perioada similară din 2009. Avansul afacerilor s-a făcut pe fondul deschiderii de noi magazine, în prezent reţeaua ajungând la nouă unităţi. Cea mai nouă unitate din reţeaua Casa Rusu a fost deschisă în Bucureşti în centrul comercial Vitantis. După o lună de la lansare, magazinul a înregistrat vânzări de 3,8 mil. lei (0,9 mil. euro), potrivit datelor companiei.

Planuri de extindere

Deşi în ultima perioadă la nivelul economiei cele mai multe firme româneşti care au intrat în insolvenţă au fost afaceri româneşti, Rusu este de părere că mai sunt businessuri care merg bine şi dă exemplul reţelei de bricolaj Dedeman din Bacău, deţinută de fraţii Pavăl, unul dintre clienţii producătorului de mobilă. Rusu mai spune că i se pare mult mai uşor să facă afaceri cu un alt om de afaceri local.

"Ele (firmele care au intrat în insolvenţă - n. red.) au fost dimensionate pe un consum mare, iar apoi s-au mişcat încet. Cred că dacă vinzi 5 milioane de lei, trebuie să ai structura pentru 5 milioane de lei, altfel nu poţi să supravieţuieşti. Firmele acestea au fost lovite atât de repede, încât nu au avut nicio şansă. Cred că au fost puţin euforici", este de părere Cristian Rusu.

Omul de afaceri timişorean se gândeşte să mai deschidă două magazine în Bucureşti şi analizează două zone: Militari şi Colentina, dar şi în ţară la Constanţa, Târgu-Mureş şi Oradea. Un alt plan vizează deschiderea unui magazin la Budapesta, probabil în toamna acestui an. Investiţiile într-un magazin sunt cuprinse între 0,3 şi 0,5 mil. euro în funcţie de dimensiuni. Rus Savitar estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 22 mil. euro, în creştere cu 10% comparativ cu nivelul din 2009. Acest nivel al afacerilor încadrează compania în top zece jucători din piaţa locală de mobilă. Compania se poziţionează pe segmentul scăzut de preţ. Ca exemple, sistemele pentru dormitoare (care includ patul, un dulap şi noptiere) au preţuri de la 600 de lei. Spre comparaţie, la IKEA preţul paturilor începe de la 400 de lei, iar dulapurile sunt în jur de 600 de lei. La kika dormitoarele sunt în jur de 2.500 - 5.100 de lei. Potrivit informaţiilor companiei, mobila produsă se adresează în principal familiilor cu venituri lunare de 300-400 de euro.

Povestea magazinelor Casa Rusu

Firma Rus Savitar a fost înfiinţată de soţii Dorica şi Iordache Rusu în 1994 care au plecat de la o casă de 200 mp unde vindeau în principal materiale de construcţii. La finalul aceluiaşi an, ei au început să importe şi mobilă. Câţiva ani mai târziu, în 1997, au deschis şi primul magazin de 1.500 mp, iar în 1998 au deschis o fabrică de pâine pentru că mobila "scăzuse foarte multe", însă nu au renunţat complet la prima afacere.

În 2000 conducerea afacerii a fost preluată în vară de Cristian Rusu după ce terminase Facultatea de ştiinţe economice, iar timp de câteva luni s-a ocupat de întreaga reţea, de la aprovizionare la vânzare şi facturare. Cu ocazia unui târg de case, pe care l-a promovat într-un ziar local şi pentru care obţinuse "preţuri mai bune" de la câţiva producători, a văzut potenţialul afacerii. "În lunile mai-iunie vânzările stăteau la 300 de milioane de lei vechi. În timpul promoţiei numai în prima zi am vândut 270 de milioane de lei vechi". Rusu spune că astfel a reuşit să-şi ia prima maşină de transport, iar în 2001 a început să importe, moment în care a luat contact cu mobila de PAL (plăci aglomerate din lemn).

Primul camion de marfă din import l-a cumpărat cu banii obţinuţi din vânzarea unui apartament pentru 40.000 de mărci.

"Primul camion de marfă a fost vândut într-o săptămână. În 2003 ajunsesem să vindem în jur de 40-50 de camioane din import", îşi aminteşte Rusu. Încă din 2001 compania începuse să facă distribuţie şi către alte magazine. În 2004 a cumpărat un vechi CAP (cooperativă agricolă de producţie), despre care spune că arăta ca şi cum trecuse "al Doilea Război Mondial pe acolo" şi pentru care a plătit 150.000 de euro. În următorii ani a renovat CAP-ul şi l-a transfomat în centru logistic, care a ajuns la circa 10.000 mp.

Primele magazine, deschise după ce clienţii au intrat în insolvenţă

"În 2004 ajunsesem să vând cam 150 de camioane pe lună şi văzusem o grămadă de fabrici de la toţi furnizorii pe care îi aveam, aşa că ne-am gândit că putem să facem şi noi acest lucru (producţie - n. red.). În 2005 am pornit cu prima fabrică. Am mers să cumpărăm utilaje la un târg de la Hanovra, dar nici nu ştiam cum arată. Am angajat pe cineva care vindea utilaje şi aşa am reuşit să ne dăm seama cum ar trebui să ne echipăm prima fabrică", a mai spus Rusu.

Investiţia în utilaje şi clădiri s-a ridicat la 3,5 mil. euro, iar în 2007 acţionarii au decis să investească într-o nouă fabrică, mai mare, care a fost începută un an mai târziu. Investiţia a fost finalizată în 2008, la începutul crizei.

"În ianuarie 2009 ne-am trezit într-o situaţie dificilă. În primele luni nu am făcut decât să umblăm după clienţii debitori şi să încercăm să ne recuperăm datoriile în mod amia­bil. În majoritatea cazurilor ne luam marfa înapoi fără să mai conteze costurile de transport", a mai spus Rusu.

În ianurie 2009 compania pierduse 100 de magazine din cele aproape 400 către care vindea, iar tot atunci managementul a decis să deschidă un magazin la Sibiu, unde doi clienţi intraseră deja în insolvenţă. În februarie unitatea era deja deschisă. Firma a fost avantajată de faptul că la finalul anului 2008 avea lichidităţi de 7 mil. lei care i-au permis să plătească şi furnizorii. Potrivit lui Rusu firma nu a plătit niciun dividend din 2003.

"Ne-am trezit în decembrie 2008 cu o producţie enormă (când a fost finalizată fabrica - n. red.), iar în ianuarie vedeam cum pierdem piaţa. Nu mai vedeam scopul unei investiţii pe care nici nu începusem să o achităm." În acest fel a început dezvoltarea reţelei Casa Rusu, care a avut la bază ideea să livreze "undeva unde ştiam sigur că îmi pot lua banii înapoi".

Casa Rusu pe scurt

• Soţii Dorica şi Iordache Rusu au înfiinţat în 1994 firma Rus Savitar, care a plecat de la o casă de 200 mp unde vindeau în principal materiale de construcţii.
• În 2004, acţionarii au cumpărat un vechi CAP pe care l-au transformat în centru logistic pentru afacerea din industria mobilei (import).
• În 2008 a fost finalizată la Timişoara o fabrică ce produce mobilă din PAL.
• În februarie 2009 compania a deschis primul magazin la Timişoara, iar în prezent a ajuns la 9 unităţi.
• 22 mil. euro este cifra de afaceri bugetată de compania timişoreană în acest an, în creştere cu 10% faţă de 2009.