Călburean, proprietarul Dafora: Piaţa locală e mai slabă decât anul trecut, încercăm să ieşim pe pieţele externe

Autor: Adrian Ionut Cojocar 24.06.2010

Gheorghe Călburean, proprietarul Dafora Mediaş (DAFR), liderul pieţei de foraj din România, spune că reducerea volumului de lucrări din sector a restrâns numărul de firme care activează pe piaţă la numai câţiva jucători şi în continuare nu vede o revenire a sectorului. El încearcă să compenseze scăderea cererii interne cu extinderea pe pieţe externe.



Principalii concurenţi ai Dafora sunt Foraj Sonde Craiova (FOSB), a fraţilor Cristescu, şi Foraj Sonde Mureş (FOSP), controlată de omul de afaceri Vasile Aron.

Dafora a reuşit recent să atragă prima lucrare de foraj cu o instalaţie nemţească pe care a cheltuit 16 mil. euro în 2007, lucrările realizându-se la o sondă deţinută de Petrom în zona judeţului Bacău.

"Sunt numai doi clienţi în România care investesc pe acest sector, Romgaz şi Petrom, şi din ce în ce mai puţin. Acum doi ani Romgaz a avut sub 20% din afacerile Dafora, iar anul trecut vreo 40%, iar pentru Petrom n-am mai lucrat în ultimul an. Acesta este primul foraj pentru Petrom din ultimul an. Înainte mai erau şi investitori străini. Cred că lucrarea pe care o facem este cea mai grea lucrare de foraj a Petrom de anul acesta", spune Gheorghe Călburean.

Dafora a investit în perioada de boom economic din 2006-2008 circa 35-40 mil. euro în echipamente pentru foraj, finanţarea principală realizându-se cu credite bancare, astfel că este destul de îndatorată. La finele lunii martie 2010, Dafora avea datorii totale de 290 mil. lei (69 mil. euro), în condiţiile în care valoarea activelor se ridica la 463 mil. lei (110 mil. euro). Datoriile mari au determinat şi costuri financiare ridicate pentru Dafora, care i-au afectat profitabilitatea în ultimii ani.

"Noi ne-am bugetat pentru acest an pe foraj vreo 150 mil. lei (36 mil. euro). La ce dotare avem acum putem face lucrări pe foraj de 50 mil. euro fluierând. Cu personal adecvat cred că putem dubla cifra, adică 60-70 mil. euro", a precizat Călburean. Potrivit lui, compania încearcă să suplinească lipsa lucrărilor de pe plan intern prin atacarea mai puternic a pieţelor din regiune.

"Vrem să ieşim afară în ţările din jurul nostru, Ungaria, Bulgaria, Kuweit. În Ucraina suntem foarte aproape de a semna un contract, în Bulgaria până la sfrârşitul acestei luni ar trebui să primim un răspuns. In Irak, poate în partea de nord care pare mai sigură să mergem", spune proprietarul Dafora.

Pieţele nu-şi revin, dar bugetul e realizabil

Omul de afaceri spune că Dafora are şanse să-şi realizeze indicatorii propuşi pentru acest an, dar este pesimist în ceea ce priveşte o revenire a sectoarelor pe care activează compania.

Compania şi-a bugetat pentru acest an venituri totale de 240 mil. lei (57 mil. euro), în creştere cu 17% faţă de anul trecut, şi un profit net de 12,3 mil. lei (2,9 mil. euro), de nouă ori mai mare faţă de cel din 2009.

"Dacă semnăm contractele cu Ucraina, Bulgaria şi vom mai reuşi să contractăm şi în ţară facem bugetul pe foraj. Trimestrul patru al anului este mai problematic. Ca şi cifră de afaceri, la jumătatea anului suntem cam pe la acelaşi nivel ca anul trecut. Mie mi se pare că piaţa de foraj şi construcţii este mai slabă ca anul trecut. Nu mă aştept la o revenire a acestora. Mă aşteptam la o revenire în primăvară. Atunci am încercat să fiu realist pentru că mă gândeam că nu ne putem permite şi al doilea an de criză, optimist nu mai sunt de mult", spune Gheorghe Călburean.

El resimte lipsa de lucrări şi pe sectorul construcţiilor, unde spune că statul întârzie foarte mult plăţile şi toate investiţiile în infrastructura de apă şi canal cu fonduri europene nu funcţionează. Dafora în colaborare cu Hidroconstrucţia au câştigat mai multe contracte de reabilitare a insfrastructurii de apă şi canal în Mediaş şi în oraşele Agnita şi Dumbrăveni, valoarea contractelor ridicându-se la circa 90 mil. lei (21,4 mil. euro).

"Nu am niciun conflict cu fraţii Cristescu"

Proprietarul Dafora spune că nu este în conflict cu fraţii Cristescu, deşi în ultimele luni între cele două părţi a existat un duel public, inclusiv prin raportări la Bursă.

Fraţii Marius şi Emil Cristescu, doi dintre cei mai puternici industriaşi locali, au intrat pe piaţa de foraj prin achiziţia a 4-5 firme de foraj şi le-a comasat în ceea ce este astăzi Foraj Sonde Craiova, principalul concurent al Dafora. Compania a avut anul trecut afaceri de 85,8 mil. lei (20 mil. euro), la jumătate faţă de Dafora, şi un profit de 5,7 mil. lei (1,35 mil. euro), de circa trei ori mai mare decât firma lui Călburean.

Cei doi au achiziţionat la începutul anului trecut un pachet de peste 5% din acţiunile Dafora Mediaş prin intermediul Foraj Sonde Craiova, iar mai apoi au intrat în conflict cu Călburean după ce au solicitat informaţii privind contractele Dafora cu celelalte companii din grupul controlat de Călburean. Mai mult, fraţii Cristescu au cerut recent divizarea Dafora, invocând faptul că activitatea companiei pe sectorul construcţiilor mănâncă profitul segmentului de foraj.

"Eu n-am niciun conflict cu fraţii Cristescu, poate ei au cu mine. Îi văd că apar cu declaraţii legate de Dafora, dar eu n-am niciun conflict cu Foraj Sonde Craiova. În primul rând ei au cumpărat acţiuni Dafora cu o firmă concurentă, nu cu una de investiţii. Nu ştiu de ce au cumpărat, poate ca să înveţe meserie de la noi. Este o strategie a lor, au luat 5% şi după care încep să ne şicaneze ca să obţină anumite informaţii", spune Călburean.

Potrivit lui, toate informaţiile intra-grup pe care le cer fraţii Cristescu sunt date de auditor, dar aceştia mai cer ca fazele tuturor contractelor încheiate de Dafora să fie supuse aprobării AGA, care nu se practică nicăieri şi consideră că aceştia îşi pierd timpul atacând hotărârile în instanţă.

Colaborează cu Vasile Aron şi Tender

Proprietarul Dafora este în relaţii bune cu Vasile Aron, care deţine unul dintre principalii concurenţi ai societăţii, Foraj Sonde Mureş (FOSP) şi pe care spune că îl cunoaşte încă de când a terminat facultatea. Cei doi şi-au vizitat reciproc instalaţiile de foraj pe care au cheltuit sume importante.

"Şi noi am fost la Foraj Sonde Mureş să le vedem instalaţiile de foraj. Mi se pare corect să-l invit şi eu să le vadă pe ale noastre. Pe Vasile Aron îl cunosc de când am terminat facultatea. Am lucrat împreună în cadrul centralei Romgaz-ului, fiecare pe altă poziţie", povesteşte Călburean.

Călburean este în relaţii bune şi cu omul de afaceri Ovidiu Tender, care deţine firma de prospectare geologică Prospecţiuni Bucureşti (PRSN). Aceştia încearcă să vândă la pachet servicii din domeniul forajului prin companiile pe care le controlează, respectiv Dafora Mediaş şi Condmag Braşov (COMI), care oferă servicii conexe cu firma lui Tender, Prospecţiuni.

Călburean spune că ia în considerare atragerea de finanţare de pe Bursă, dar condiţiile din prezent nu-i permit acest lucru. "Ne-am gândit să facem majorare de capital, dar perioada nu este favorabilă. Preţul acţiunilor Dafora este mult sub valoarea lor reală. Dacă Dafora va trece peste 100 mil. euro capitalizare, ne vom gândi la acest lucru", a conchis omul de afaceri.