Un acţionar al Devin spune că doar o achiziţie i-ar permite demararea producţiei locale

"Demararea producţiei locale ar fi posibilă doar în urma unei achiziţii, pentru că brandul Devin este legat de sursele de apă pe care le exploatăm în localitatea Devin din Bulgaria. Pentru moment ne concentrăm pe creşterea notorietăţii brandului şi a volumelor exportate în România", a declarat Valentin Ignatov, directorul pe marketing şi vânzări şi acţionar minoritar al Devin.

După nouă luni de la preluarea controlului companiei de către fondul american de investiţii Advent, Ignatov - unul dintre cei trei fondatori ai Devin - spune că schimbarea de acţionariat va accelera dezvoltarea businessului în regiune, România fiind cea mai importantă piaţă externă.

Producătorul, cu rulaje de peste 40 mil. euro, ţinteşte o cotă de piaţă de 10% în România în următorii cinci ani, ceea ce i-ar putea aduce vânzări de peste 30 mil. euro la nivel local. O achiziţie ar fi cea mai la îndemână pentru realizarea planului, în condiţiile în care piaţa locală a apei este încă dominată de companii cu capital românesc, însă acţionarul Devin evită să vorbească despre acest subiect. "Printr-o tranzacţie am putea ajunge să realizăm în România peste 50% din business în cinci ani, faţă de 30% cât este ţinta în acest moment, însă doar reprezentanţii Advent pot spune dacă există o strategie de achiziţii", a mai spus Ignatov.

Bulgarii sunt activi pe piaţa locală din 2008 şi acoperă circa 2.000 de puncte de vânzare prin intermediul distribuitorului Tribeca deţinut de grupul BDG - importatorul băuturilor alcoolice Jack Daniel's şi Finlandia.

La nivel local, compania şi-a bugetat investiţii de circa 400.000 de euro în promovare în acest an, ţinta de vânzări fiind triplarea volumelor până la 12 mil. litri, miza fiind bidoanele de apă de izvor de 7 litri şi 11 litri. Vânzările de apă Devin în România pot fi estimate la circa 2,5 mil. euro la nivelul lui 2010.

De ce consumăm de două ori mai puţină apă decât bulgarii

Ignatov a mai precizat că România va fi singura piaţă externă pe care Devin va paria în următorii ani, unul dintre avantajele extinderii businessului pe această piaţă fiind distanţa mică faţă de Capitală.

"Noi practic suntem la o distanţă similară de Bucureşti - principala zonă de consum -, ca şi fabricile în care se îmbuteliază marile branduri româneşti de apă", a explicat directorul bulgar.

Pe de altă parte, consumul de apă îmbuteliată în România, de circa 50 - 60 de litri per capita, este mult mai puţin atractiv decât cel de pe piaţa de origine.

"Anul trecut, consumul în Bulgaria a fost de 97 de litri per capita, iar apa plată are circa 90% din piaţă. În schimb, în România se consumă mai mult apă minerală carbogazoasă, ceea ce limitează volumele pieţei", a spus Ignatov.

În plus, dacă în Bulgaria există în prezent în exploatare un singur izvor de apă minerală carbogazoasă, în România cea mai mare parte a apelor minerale ce pot fi îmbuteliate ies din pământ "cu bule".

Cum explică directorul Devin pariul pe apa de izvor

Directorul Devin estimează însă că la nivelul pieţei româneşti vânzările de apă plată le vor egala pe cele de apă carbogazoasă în doi ani. Spre comparaţie, ponderea este acum de circa 40% din consum.

Pariul pe creşterea mai accelerată a segmentului apei plate explică şi intrarea bulgarilor pe piaţa locală cu apa de izvor Devin, în condiţiile în care pe piaţa din Bulgaria compania se bazează mai mult pe vânzările de apă minerală.

Ignatov spune că a vrut să evite în acest mod competiţia directă cu marii producători de apă din România.

La nivel local, cei mai mari jucători pe piaţa apei îmbuteliate sunt Romaqua Group Borsec, Coca-Cola şi Izvorul Minunilor, care produc doar apă minerală.

"Ambalajele mari ne-au făcut loc pe piaţă. Companiile care deţin marile branduri de apă minerală din România nu au făcut încă pasul spre ambalajele mari (bidoanele de 5-10 litri - n. red.) pentru că acestea generează marje de câştig mai mici decât ambalajele de 1,5 şi 2 litri", a mai afirmat directorul Devin.

Cum vede "competiţia" cu România

• "Noi conducem Dacia, românii vin în vacanţă în Bulgaria. Cred că cele două ţări pot fi două pieţe complementare şi nu văd o competiţie directă între ele, în primul rând pentru că noi avem o piaţă de consum mult mai mică."
• "Ambele ţări trebuie să-şi rezolve problemele cu infrastructura. Impresia mea este că România se dezvoltă puţin mai repede decât Bulgaria la capitoul infrastructură."
• "2010 cred că va fi cel mai greu an în criză pentru ambele ţări, România şi Bulgaria. La iarnă va fi cel mai dificil moment, când vor veni facturile la utilităţi."