Oamenii de afaceri cer Guvernului externalizări, privatizare şi licitaţii centralizate. Ce alte propuneri mai aveti?

Dacă Guvernul Boc nu va veni şi cu măsuri de relansare a economiei, reducerea cheltuielilor nu va avea efect.

Oamenii de afaceri spun că nu este suficientă tăierea salariilor şi a pensiilor şi sunt de părere că statul trebuie să iasă mai mult din economie, să externalizeze cât mai multe servicii de control şi încasare a banilor şi să vândă participaţiile minoritare în special la companii precum Petrom şi Romtelecom, dar şi să asigure un preţ minim garantat în agricultură.

Primul antreprenor care a propus măsuri concrete de creştere a veniturilor bugetare este Marius Cristescu, proprietarul grupului Bega din Timişoara. El a sugerat că statul ar trebui să reducă suprafeţele închiriate de la privaţi cu 25%, pentru că rămâne cu angajaţi mai puţini în urma restructurărilor, să renegocieze o diminuare cu 25% a preţului pe care îl plăteşte pe spaţiile în care stă cu chirie sau să scoată la vânzare toate hidrocentralele neterminate, a căror construcţie a început înainte de 1989.

Pe de altă parte, Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital Partners, propune un moratoriu (amânare a plăţii) de 12 luni asupra achiziţiilor publice, cu excepţia câtorva esenţiale, achiziţionate centralizat la nivelul Ministerului Finanţelor, reducerea prin desfiinţare a aparatului guvernamental (central şi local) şi parlamentar cu cel puţin 50%, inclusiv prin închiderea ambasadelor şi reprezentanţelor României în orice locaţie (cu excepţia câtorva cheie), dar şi vânzarea participaţiilor minoritare ale statului, în special Petrom şi Romtelecom, către acţionarii majoritari.

Lionăchesu mai propune şi concesionarea serviciului de control vamal către companii private specializate, plătite exclusiv cu comision din sumele suplimentare încasate la buget. O măsură similară este adusă în discuţie şi de Robert Şerban, acţionar al reţelei de clinici Gral Medical, însă pentru colectarea taxelor şi impozitelor. "Să vezi atunci cum cresc veniturile bugetare, cum apare sistemul informatic, cum funcţionarii se poartă amabil", spune Şerban. Proprietarul Gral mai propune şi neimpozitarea profitului reinvestit şi explică acest lucru prin faptul că statul câştigă mai mult dintr-un TVA plătit la achiziţiile de materiale pentru o investiţie decât din 16% impozitul pe profit.

"Reducerile de costuri şi mai ales de personal sunt măsuri care generează o psihoză la nivel naţional. O măsură viabilă şi proactivă la nivel naţional ar fi impulsionarea construcţiilor prin extinderea perioadei de rambursare a creditului până la 50 de ani, pentru Prima Casă. De exemplu, în Japonia există un program similar care se întinde pe 80 de ani. În plus, statul ar trebui să creeze facilităţi pentru profitul reinvestit", spune Daniel Guzu, proprietarul producătorului de materiale de construcţii Duraziv şi fondatorul producătorului de lacuri şi vopsele Fabryo.

El susţine că de cele mai multe ori autorităţile locale au dovedit exces de zel la proiectele cu fonduri europene. Guzu mai spune că investitorii se lovesc de dubla birocraţie, atât cea naţională, cât şi cea europeană. "Proiecte personale ne-au fost întârziate extrem de mult pe motive de neadaptare la evoluţiile tehnologice. Am achiziţionat un model de instalaţii superior celui din proiect şi a trebuit să o luăm de la capăt cu proiectul. În Polonia, de exemplu, te duci direct cu factura şi îţi este returnată jumătate din valoarea echipamentului."

În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor, Guzu afirmă că statul ar trebui să reducă cheltuielile cu armata, care se ridică la circa 2% din Produsul Intern Brut şi la investiţiile inutile în decopertarea şi reasfaltarea unor artere în stare bună care nu necesitau reparaţii - "cu banii respectivi se puteau repara străzi adiacente sau asfalta străzi neasfaltate deloc.

Ionuţ Negoiţă, proprietarul lanţului hotelier Rin, care include cel mai mare hotel din ţară după numărul de camere, Rin Grand Hotel (1.500 de camere), susţine că statul ar putea face rost de bani dacă ar vinde companiile neprofitabile pe care le deţine. "Sunt multe companii de stat care se află pe pierderi. Statul ar face rost de bani prin vânzarea lor, iar aceste companii ar putea deveni profitabile sub altă conducere", consideră Ionuţ Negoiţă. Spre exemplu, compania de stat Tarom a înregistrat anul trecut pierderi estimate la 21 mil. euro.

În ceea ce priveşte măsura propusă de Marius Cristescu, proprietarul grupului Bega, legată de vânzarea spitalelor ale căror lucrări de construcţie au fost începute şi abandonate, cum este cazul spitalului municipal din Timişoara, Negoiţă spune că este greu de aplicat. "Este foarte greu de realizat acest lucru. Foarte mulţi operatori din domeniul medical se feresc să intre în România prin achiziţionarea unor active. Este foarte greu să vinzi un spital. Cred că mai de grabă aceste proiecte începute şi nefinalizate ar trebui convertite în alte proiecte", a spus el.

Economia plăteşte greşelile anilor trecuţi

România a "produs" în ultimii ani cheltuieli ridicate, fără legătură cu productivitatea muncii, iar partidele politice abordează criza economică în mod populist şi nu se gândesc la consecinţe, este de părere Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare a grupului rus Lukoil în România.

"Noi, societatea, am creat această criză şi am ajuns într-o situaţie de incapacitate de plată din sursele proprii. Banii obţinuţi din privatizarea Petrom şi BCR au fost folosiţi în scopuri politice, campanii electorale, creşteri de salarii şi pensii. În realitate, trebuie să existe o proporţie între productivitatea muncii şi cheltuieli. Am ignorat această lege fundamentală a dezvoltării economice. Noi folosim sursele financiare pentru cheltuieli. Anii aceştia din urmă au produs cheltuieli", a declarat Tampiza citat de Mediafax. El a adăugat că nicio economie nu poate susţine o creştere masivă a cheltuielilor bugetare, iar acum societatea românească plăteşte greşelile din anii trecuţi. Tampiza susţine că indiferent ce Guvern este la putere va fi sacrificat, întrucât ar fi obligat să ia măsuri "antiumane". O alternativă la reducerea salariilor şi pensiilor ar fi fost, în opinia lui Tampiza, diminuarea bugetelor ministerelor.

"Eu alegeam altă cale: chemam fiecare ministru şi îi spuneam să îşi diminueze cheltuielile. Nu mă interea câţi angajaţi are, câte agenţii, câţi secretari de stat. Fiecare ministru trebuie să răspundă personal", a spus el. Totodată, România ar putea pierde încrederea instituţiilor internaţionale din cauza instabilităţii politice şi macroeconomice, care îndepărtează investiţiile străine, mai crede Tampiza.

Adrian Olteanu, CEO al Flanco, apreciază că pe lângă reducerea cheltuielilor bugetare prin scăderea pensiilor şi a salariilor angajaţilor bugetari cu 25%, guvernul ar trebui să înceapă restructurarea în ministere, agenţii şi administraţiile centrale şi locale. "În aparatul public se lucrează 2 ore din 8 faţă de mediul privat unde se lucrează efectiv, cu maxim de concentrare, mai mult de 5 ore din 8. Sunt acolo mulţi şoferi, multe secretare care de fapt nu lucrează", a spus Olteanu.

El a adăugat că o măsură mult mai eficientă ar fi fost disponibilizarea a 200.000 de bugetari, deoarece ar fi adus un vot de încredere din partea populaţiei şi nu ar fi afectat veniturile a 9 milioane de pensionari şi angajaţi la stat. Olteanu a amintit de cheltuielile regiilor şi a companiilor de stat, "găuri negre" pentru bugetul public.

"În primul rând numai în 2008, pentru retrocedări s-au cheltuit 1 mld. euro. Sunt multe cheltuieli şi investiţii aberante. De exemplu, în ultimii ani la CFR s-au cheltuit 2 mld. euro, dar nu se observă un rezultat. În plus trebuie controlate bine proiectele mari, precum autostrada Transilvania, care înghit foarte multe fonduri."

Executivii din industria auto sunt de părere că introducerea de noi taxe, precum TVA pentru maşinile importate din vestul Europei ar putea aduce venituri semnificative la bugetul statului. "Cea mai simplă metodă atât pentru a colecta noi venituri, cât şi pentru a proteja piaţa auto locală este de a percepe TVA pentru toate maşinile second-hand importate din Europa de Vest", a spus Nicolae Sorescu, directorul general al diviziei auto a grupului Rădăcini, care deţine dealeri Opel, Chevrolet, Suzuki şi Mazda.

Majoritatea maşinilor importate din Europa de Vest sunt realizate pe firme-fantomă, care le achiziţionează fără a plăti TVA nici în ţara de achiziţie şi nici în România, automobilul fiind vândut succesiv între mai multe persoane fizice, potrivit şefului Rădăcini. Dacă anul trecut s-ar fi plătit TVA pentru toate maşinile la mâna a doua importate, la bugetul de stat ar fi intrat cel puţin 400 mil. euro, luând în calcul un preţ mediu de 10.000 de euro, conform calculelor ZF.

Plata arieratelor ar urni economia

"Să se plătească arieratele pentru firmele private, pentru că ar revigora mediul de business, ceea ce ar duce la o mai bună colectare a taxelor", este de părere omul de afaceri Mihai Miron, proprietarul afacerii Ropharma.

El investeşte de asemenea în agricultură şi propune un preţ minim garantat atât pentru cereale, cât şi pentru produsele din industria cărnii. "În Franţa, de exemplu, există o nouă lege de modernizare a activităţii agricole. Producătorii şi procesatorii sunt obligaţi să aibă contracte încheiate şi există un preţ minim garantat. Dacă preţul creşte, se împarte între producători şi procesatori, iar dacă preţul scade, diferenţa se împarte, iar statul intervine cu un cupon de ajustare."