Majorarea TVA adânceşte căderea economiei, iar BNR nu mai poate să ieftinească creditele

Creşterea inflaţiei până la 7-8% la sfârşitul anului şi adâncirea recesiunii prin scăderea consumului privat vor fi principale efecte resimţite în economie după majorarea TVA de la 19% la 24%, spun analiştii. Cel mai recent scenariu de lucru al Guvernului indica o contracţie cu 0,5%

Un ritm de creştere a preţurilor de două ori mai ridicat decât în prezent ar îngusta marja de manevră a Băncii Naţionale, care ar putea fi nevoită să majoreze dobânda-cheie cel puţin până la un nivel care să acopere inflaţia, creditele pentru populaţie şi companii urmând să devină astfel mai scumpe.

Economiştii spun că intensitatea efectelor acestei decizii va depinde în mare parte de reacţia populaţiei şi că va putea fi măsurată exact abia peste câteva luni.

"Pe lângă scăderea consumului, vedem şi o presiune în creştere pe dobânzi într-o perioadă în care economia are nevoie de finanţare ieftină. În perspectiva creşterii inflaţiei va trebui să vedem cum reacţionează deponenţii deoarece există riscul ca dobânda reală să devină negativă şi să descurajeze economisirea, în timp ce creditarea va deveni mai scumpă", comentează Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica.

Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, apreciază că inflaţia va ajunge la 6-7% pe an la sfârşitul anului, faţă de 4,42% luna trecută şi că scăderea de anul acesta a economiei va fi mai mare de 1,4%, cât se anticipa până în prezent.

Laurian Lungu spune că majorarea TVA cu cinci puncte procentuale este prea mare raportată la situaţia dificilă a economiei şi că această măsură nu va duce neapărat la o îmbunătăţire a finanţelor publice.

"Şi Ungaria a făcut acelaşi lucru anul trecut, iar acum nu se află chiar într-o poziţie foarte bună din punctul de vedere al finanţelor publice. Dacă nu vor strânge veniturile preconizate la buget, nu ştiu care va fi pasul următor pentru că din majorarea cotei unice sigur nu vor strânge mare lucru", notează Lungu.

La rândul său, Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, se aşteaptă la o scădere a economiei peste aşteptările actuale şi la o inflaţie de aproximativ 8% în decembrie anul acesta pe fondul majorării TVA.

"Impactul majorării TVA asupra inflaţiei ar putea fi mai redus în cazul în care impactul nu este transmis intergral consumatorilor sau dacă vor exista excepţii de la aplicarea creşterii", a precizat Pal. Analiştii spun că dincolo de impactul negativ al deciziei de majorare a TVA mai problematică este lipsa de coerenţă în luarea deciziilor oficiale, ceea ce generează incertitudine în economie şi reduce apetitul investitorilor străini pentru piaţa locală.

Euro poate să mai urce uşor, dar rămâne sub 4,3 lei, spun dealerii

Euro ar putea să mai urce uşor, însă este puţin probabil să treacă de 4,3 lei, în condiţiile în care o creştere a cursului ar complica pentru BNR gestionarea inflaţiei şi în paralel ar pune probleme suplimentare celor cu rate la credite în valută.

"Decizia de majorare a TVA este mai bună decât nimic. Dacă aveam scandaluri fără substanţă în presă, se menţinea incertitudinea, era mai rău. Acum ştim direcţia, ştim că efectele vor fi neplăcute, dar mă aştept ca pieţele să se calmeze, să nu asistăm la o spirală a sentimentului negativ", comentează trezorierul unei bănci cu o prezenţă importantă pe piaţa valutară.

În şedinţa de tranzacţionare de vineri euro a urcat cu peste 1%, de la 4,2360 lei, la deschiderea pieţei, până la un vârf de 4,29 lei. Spre sfârşitul zilei piaţa a corectat o parte din această creştere, euro fiind tranzacţionat la 4,2750 lei. Dealerii spun că nu s-a resimţit vineri prezenţa BNR pe piaţă. Zlotul polonez a fost stabil în faţa euro, iar forintul maghiar a pierdut 0,4%.

Banca Naţională a intervenit în ultimii doi pe piaţa valutară pentru a calma evoluţia cursului în perioadele tulburi, iar oficialii săi au avertizat în repetate rânduri că nu vor tolera abateri majore de la nivelurile considerate de echilibru.

Practic, BNR ar putea să permită o depreciere uşoară a leului, pentru a compensa pierderea de competitivitate a exportatorilor români, care vor fi loviţi la rândul lor de majorarea TVA. Pe de altă parte, o creştere a cursului ar inflama suplimentar preţurile produselor din import, făcând mai dificilă sarcina BNR de a ţine inflaţia sub control.

Banca Naţională are o rezervă valutară de aproape 32 de miliarde de euro, care acoperea la nivelul lunii martie 9,8 luni de importuri, dublu faţă de nivelul considerat confortabil pe plan internaţional. Rezerva BNR este de două ori mai mare decât datoria externă pe termen scurt (cu scadenţa mai mică de un an) şi îi permite să controleze cu uşurinţă cursul, în condiţiile în care, în medie, volumul tranzacţiilor interbancare derulate într-o zi pe piaţa valutară de la Bucureşti este de 200-300 de milioane de euro.

Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, care vedea euro urcând la 4,3 lei în primăvara lui 2011 încă înainte de anunţarea majorării TVA, este ceva mai pesimist. "Acum e posibil să vedem mai multă depreciere a leului decât ne aşteptam înainte." El spune că BNR ar putea să permită o depreciere a leului, pentru că oricum ţinta de inflaţie pe anul acesta va fi ratată. "Economia cerea un curs mai slab. Acum BNR nu mai are pentru ce să se lupte şi poţi să mai eliberezi din presiune prin această supapă."

BNR menţine dobândă la 6,25% săptămâna aceasta

BNR va menţine cel mai probabil dobânda la nivelul de 6,25% pe an, în condiţiile în care este prea devreme să reacţioneze la majorarea TVA, însă nici nu se mai poate discuta de o continuare a relaxării, aşa cum anticipau până de curând majoritatea analiştilor.

"E foarte putin probabil să mai reducă dobânda, asa cum ne aşteptam noi", spune Chideşciuc, care anticipa o reducere de un sfert de punct procentual.

El apreciază că inflaţia ar putea să urce la 6%-7% până la sfârşitul anului, în condiţiile în care presiunile de creştere a preţurilor vor fi contracarate de lipsa cererii de consum.

Dobânda BNR ar trebui cel puţin să acopere inflaţia anuală. În ultimii ani banca centrală a fost foarte conservatoare, menţinând dobânda-cheie la leu cu cel puţin două puncte peste nivelul inflaţiei, care în prezent a coborât la 4,4%. Şi banca centrală a Ungariei a ales anul trecut să ţină pe loc dobânda, întrerupând temporar ciclul de relaxare, când TVA a fost majorată.