Europa de Est rămâne un loc de joacă periculos pentru băncile austriece
Băncile austriece, care au reuşit ani buni să înregistreze profituri ridicate de pe urma operaţiunilor din Europa de Est, resimt mai mult ca oricând turbulenţele de pe pieţele din această regiune. "Imperiul Habsburgic" al serviciilor financiare nu mai este deloc o oază a profiturilor, trage concluzia într-o analiză ziarul american The New York Times. Erste, Volksbank şi Raiffeisen fac jocurile în sectorul bancar din România.
Creditorii austrieci, care au devenit unele dintre cele mai profitabile instituţii de creditare de pe continent după ce s-au extins la est de Dunăre la începutul anilor '90, reflectă în prezent problemele economice pe care Europa de Est le întâmpină, pe măsură ce încearcă să îşi revină din recesiune, mai scrie cotidianul american.
O parte din creditele pe care băncile austriece le-au acordat ţărilor din această regiune se transformă în continuare în active toxice, chiar dacă într-un ritm mai moderat decât o făceau în urmă cu câteva luni. Profiturile rămân şi ele mici, şi chiar şi băncile cu o situaţie ceva mai sănătoasă, aşa cum sunt Erste sau Raiffeisen, s-ar putea confrunta în următorii ani cu incertitudini şi creştere anemică.
Contextul în care operează acum băncile austriece este vizibil mai favorabil decât era în 2009, când Europa de Vest se confrunta cu un declin financiar cauzat de datoriile excesive în valută, care au devenit aproape imposibil de rambursat odată ce monedele din Est au cunoscut o depreciere puternică. Unii analişti au spus că recesiunea de anul trecut ar fi putut "rivaliza", din punctul de vedere al dimensiunii, cu criza financiară ce a lovit Asia la finalul anilor '90. Dezastrul financiar a fost evitat numai după ce Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană au pus la punct pachete de ajutor pentru Ungaria, România şi Letonia, iar băncile străine au promis să nu se retragă de pe aceste pieţe.
Riscurile rămân în continuare ridicate
Însă, aşa cum a avertizat banca centrală austriacă la sfârşitul săptămânii trecute, multe bănci îşi datorează creşterea profiturilor în anul 2010 sprijinului venit din partea băncii centrale şi rezultatelor din tranzacţii, şi nu îmbunătăţirii portofoliului de credite.
"Riscurile în regiune vor rămâne ridicate, având în vedere că măsurile internaţionale de sprijinire ar putea fi retrase", a avertizat banca centrală austriacă.
"Încă vor mai fi veşti proaste pentru sectorul bancar din Europa de Est", a spus Marie Diron, analist pentru firma de consultanţă Ernst & Young. Acest lucru înseamnă "veşti proaste şi pentru Europa de Vest, întrucât băncile, în special cele austriece, au o expunere mare pe Europa de Est", a adăugat Diron.
Poveste de succes la timpul trecut
Expansiunea băncilor austriece către estul continentului a fost una dintre cele mai reprezentative poveşti de succes din perioada postcomunistă. Viena a devenit astfel un adevărat centru financiar pentru regiune.
Economiile estice au oferit la acea vreme rate de creştere superioare celor din Vest. Pieţele bancare din fostele state comuniste erau ospitaliere, pline de clienţi care nu mai avuseseră acces la credite până atunci şi care erau dornici să-şi cumpere maşini şi locuinţe.
Astăzi, grupul Erste deţine cele mai mari bănci din Cehia, Slovacia şi România. Pe de altă parte, Raiffeisen a fost un pionier în aducerea serviciilor moderne pe pieţe mai riscante, aşa cum sunt Serbia, Kosovo şi Albania.
În 2009, profitul băncilor austriece în Europa de Est practic s-a înjumătăţit, până la 1,8 mld. euro, potrivit băncii centrale a Austriei. Creditorii austrieci au fost nevoiţi să dubleze provizioanele, până la 11 mld. euro. Majoritatea problemelor au escaladat pe fondul creditării excesive în euro şi franci elveţieni.
"Spargerea fenomenului de tip bubble în sectorul creditării va dura câţiva ani. Nu există o cale mai puţin dureroasă", potrivit lui Diron.
Cele mai mari trei bănci austriece - Bank Austria, Erste şi Raiffeisen -, prezente şi în România de altfel, sunt încă profitabile, dar au fost nevoite să pună deoparte sume mai mari de bani pentru a acoperi împrumuturile neperformante.
Raiffeisen International, spre exemplu, anunţa la finalul primului trimestru al anului că 10% dintre creditele pe care le-a acordat sunt neperformante.