Veştile proaste din România lovesc forintul, piaţa de la Bucureşti e prea mică

Veştile proaste venite din România - o nouă deraiere a acordului cu FMI şi riscul politic mărit - au lovit întreaga regiune, iar jucătorii străini au pariat masiv pe deprecierea forintului maghiar, în condiţiile în care posibilitatea de a specula contra leului este limitată de lichiditatea foarte mică a pieţei de la Bucureşti, comentează Lars Christensen, analistul-şef al Danske Bank.

"Înrăutăţirea aversiunii la risc determinată de veştile rele din România a cuprins imediat alte pieţe din Europa Centrală şi de Est cu monede vulnerabile, forintul maghiar fiind vândut cel mai agresiv. Mişcarea a fost naturală, întrucât forintul este probabil cel mai bun proxy pentru leu, iar lichiditatea pe leu este foarte mică", spune Lars Christensen.

Faţă de nivelurile de la jumătatea săptămânii trecute, forintul maghiar a pierdut 1,7%, iar zlotul polonez a avut o depreciere similară. În ciuda volumelor scăzute, care taie interesul jucătorilor străini pentru piaţa de la Bucureşti, leul a suferit o pierdere mai grea, de 2,7%.

Banca Centrală Europeană, care preia independent date de pe piaţa valutară, dar mai târziu decât BNR, a calculat ieri un curs de 4,3405 de lei pentru un euro, cu 5,45 bani sau 1,2% mai mult decât vinerea trecută. BNR a calculat un curs de 4,3257 lei pentru un euro, consemnând astfel un nou maxim istoric. Deprecirea leului a început la sfâr şi tul săptămânii trecute, când piaţa a reacţionat rapid la decizia Curţii Constitu ţionale, care nu a permis tăierea pensiilor cu 15%.

"Depăşirea nivelului de 4,3 lei va fi doar temporară. Pe termen mai lung, e foarte important deficitul bugetar, arată puterea sau slăbiciunea unei economii de a se corecta", spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Dealerii de la Bucureşti spun că nu au simţit prezenţa pe piaţă a Băncii Naţionale, deşi anul trecut orice tentativă a pieţei de a duce euro peste 4,3 lei a fost contracarată de vânzări de valută.

Creşterea cursului are loc acum pe fondul tranzacţionării unor volume modeste, în lipsa jucătorilor străini care asigurau lichiditatea pieţei în anii trecuţi. Piaţa a reacţionat însă la decizia Guvernului de a majora TVA, care va adânci contracţia economiei aflată deja în al doilea an de scădere.

"Nu vezi o nervozitate sau poziţii speculative contra leului. Lumea este plictisită de această piaţă. Dar BNR se poate folosi de acest pretext pentru a duce euro pe un alt palier, la 4,4 lei", comentează un dealer de la Bucureşti. Un leu mai slab ar da o gură de oxigen exportatorilor, care se confruntă cu creşterea costurilor de producţie. Pe de altă parte, cei cu rate la credite în valută au de suferit când cursul urcă. Circa 60% din creditul privat este în valută.

BNR nu comentează eventualele operaţiuni derulate pe piaţa valutară. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spune însă că deprecierea leului este un efect pshihologic după ce Guvernul a fost ne voit să recurgă la măsuri "drastice", după de cizia nefavorabilă a Curţii Constituţionale. "Miercuri este aşteptat verdictul de la FMI şi mulţi operatori din piaţă intră în sala de aşteptare, nici nu cumpără, nici nu vând. Reaşezările (cursului pe anumite paliere, n. red.) nu se fac în momente de aşteptare, ci în momente de mesaje clare. Acum este un semn de întrebare foarte mare şi miercuri vom primi răspunsul", a comentat pentru ZF Vasilescu.

Boardul FMI trebuia să discute ieri eliberarea celei de a cincea tranşe din împrumutul pentru România, de 0,8 miliarde de euro, însă decizia a fost amânată pentru miercuri după votul Curţii Constituţionale de la sfârşitul săptămânii trecute.

Creşterea cursului complică şi lupta BNR cu inflaţia, pentru că se simte imediat în preţul bunurilor importate. Majorarea TVA pune Banca Naţională în situaţia de a accepta că şi în 2010 inflaţia, care ar putea să urce la 7%-8%, va rămâne în afara intervalului agreat (2,5%-4,5%), pentru al patrulea an consecutiv. Lucian Anghel subliniază că deprecierea cursului, dincolo de un anumit nivel, ajută foarte puţin exporturile, dar generează aşteptări inflaţioniste periculoase.

CDS-urile, la maximul din aprilie 2009

Costul asigurării datoriilor României împotriva riscului de neplată a urcat la maximul din aprilie 2009 pentru titlurile cu scadenţa la cinci ani, pe fondul incertitudinilor legate de acordul cu FMI. Prin urmare, prima de risc (credit default swaps, CDS) pentru datoriile României se cota la o valoare medie de 425 puncte de bază pentru titlurile cu scadenţa la cinci ani, de la 378 puncte vineri. Prima de risc la cinci ani s-a cotat mai sus în aprilie 2009, la 428 puncte. Costul riscului de ţară (CDS) a început să urce încă de vineri, după decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţională măsura diminuării pensiilor. CDS-urile măsoară costul asigurării datoriilor faţă de default şi determină totodată randamentul cerut de investitorii străini pentru achiziţia de titluri suverane. În plus, CDS-urile influenţează şi costul finanţării externe de către companii şi bănci. Mediafax