Cum arată Irlanda după doi ani de austeritate

În urmă cu circa doi ani Irlanda era nevoită să adopte măsuri de austeritate similare celor anunţate în prezent de alte state europene, măsuri menite să readucă economiile în direcţia cea bună. Statul irlandez este însă departe de obiectiv şi nu întrezăreşte luminiţa de la capătul tunelului.

Statele europene care îşi concentrează acum atenţia asupra măsurilor de austeritate pentru a-şi ţine în frâu deficitele bugetare record calcă pe urmele Irlandei. Deşi a luat măsuri dure, statul care acum câţiva ani avansa cu paşi rapizi se luptă în continuare cu problemele. Semnele că situaţia se va schimba radical în bine în viitorul apropiat întârzie să apară, scrie The New York Times.

În urmă cu circa doi ani, un colaps economic a forţat Irlanda să reducă cheltuielile publice, să majoreze taxele, aceleaşi măsuri de austeritate pe care statele cu cele mai avansate economii, dar şi România se văd acum nevoite să le adopte, constrânse de pieţele financiare.

Politicienii irlandezi au majorat taxele, au redus salariile pentru asistente medicale, profesori şi alţi angajaţi din sectorul public cu până la 20%. Circa 30 mld. euro au fost injectaţi în băncile "zombie", cum este cazul Anglo Irish, care a fost naţionalizată după ce creditorul a acordat credite pe bandă rulantă dezvoltatorilor imobiliari fără a analiza situaţia acestora.

După ce în 2006 şi 2007 anunţase excedent bugetar, în 2009 deficitul bugetar a ajuns în 2009 la 14,3% din PIB. Ce e mai rău este că situaţia continuă să se deterioreze. Guvernatorul băncii centrale estimează că economia va reveni cu o creştere de 3% în 2012.

"Când situaţia noastră economică s-a prăbuşit sub propria-i greutate, primul lucru de care a trebuit să ne asigurăm este că investitorii internaţionali rămân încrezători în Irlanda, pentru ca noi să putem să ne împrumutăm în continuare", a spus Alan Barrett, economist-şef la Economic and Social research Institute of Ireland. "Mulţi spuneau «hai să acţionăm repede pentru a scăpa de situaţia asta»."

Din rău în mai rău

Deşi a fost un pionier, Irlanda nu este premiată pentru iniţiativa sa, ci mai degrabă pedepsită. Criza s-a adâncit mai puternic decât în situaţia în care guvernul ar fi cheltuit mai mult, iar oamenii ar fi putut astfel să îşi păstreze locul de muncă. În lipsa unor programe financiare de stimulare economică, Produsul Intern Brut al Irlandei s-a contractat cu 7,1% anul trecut, iar economia rămâne încă în recesiune.

Rata şomajului în statul ce numără 4,5 mil. oameni depăşeşte 13%, şi principalul dezavantaj este că numărul celor care sunt în şomaj de mai bine de un an s-a dublat în ultima perioadă, la 5,3%.

Acum, irlandezii sunt avertizaţi că situaţia s-ar putea înrăutăţi."Adevărul este că nu există o manieră facilă de reducere a deficitului", a spus primul-ministru Brian Cowen. "Cei care pretind că ştiu o metodă mai delicată nu vorbesc despre lumea reală."

În pofida eforturilor susţinute, Irlanda a fost băgată în aceeaşi categorie cu Portugalia, Italia, Grecia şi Spania, aşa-numitele state PIGS, acronimul care indică grupul ţărilor europene cu deficite excesive.

Autorităţile de la Dublin trebuie să plătească acum cu trei puncte procentuale mai mult decât omoloagele lor de la Berlin pentru ca investitorii să cumpere obligaţiuni irlandeze.

În parte acest lucru este cauzat de faptul că investitorii se tem că programul de austeritate, prin faptul că întârzie creşterea şi pentru că până acum nu a reuşit să micşoreze costurile de creditare, va îngreuna situaţia pentru Irlanda atunci când statul va trebui să îşi plătească datoriile.

Este Irlanda un model de urmat?

Alte state europene, printre care Marea Britanie şi Germania, calcă pe urmele Irlandei, afirmând că singura modalitate ca economia să revină pe plus este convingerea investitorilor şi a populaţiei că în timp costul de creditare pentru guvern se va reduce.

Liderii G20, care s-au întâlnit weekendul trecut, au promis că reducerea deficitului bugetar va fi prioritatea numărul unu, în pofida faptului că preşedintele american Barack Obama a afirmat că prea multă austeritate ar putea să împiedice economia mondială să îşi revină.

Unii economişti au avertizat că există posibilitatea ca actuala criză să se adâncească după modelul celei din 1930.

"Europa este într-o situaţie dificilă", a spus Kenneth Rogoff, fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, în prezent profesor la universitatea Harvard.

"Dacă vreţi să evitaţi falimentul, modelul irlandez este singurul de urmat. Experienţa irlandeză evidenţiază schimbările profunde pe care strategia actuală le implică."

Irlanda a ieşit din recesiune, dar doar pe hartie

Irlanda a ieşit din recesiune în primul trimestru al acestui an, cu o creştere de 2,7% a Produsului Intern Brut (PIB) faţă de perioada octombrie-decembrie 2009, a anunţat biroul central de statistică de la Dublin. Instituţia a subliniat însă că Produsul Naţional Brut, considerat de mulţi economişti un indicator mai bun al situaţiei din economie, a scăzut cu 0,5% în acelaşi interval. PIB-ul Uniunii Europene şi cel al zonei euro au crescut în primele trei luni ale anului cu 0,2% faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor publicate la începutul lunii iunie de Eurostat. Mediafax

Măsurile luate de Irlanda

• Până în prezent, în decurs de circa un an au fost prezentate trei bugete de austeritate: în octombrie 2008, aprilie 2009 şi decembrie 2009. Primele două se axau pe majorări de taxe.
• Programul de austeritate pe 2010 vizează economii de 4 mld. euro şi cuprindea şi reduceri de salarii pentru bugetari.
• La sfârşitul lui 2008 autorităţile de la Dublin majorau TVA cu 0,5%, de la 21 la 21,5%.
• Salariile bugetarilor au fost reduse între 5 şi 15%, potrivit proiectului de buget pe 2010.
• Guvernul a promis însă să nu mai reducă salariile angajaţilor din sectorul public până în 2014.
• Autorităţile au anunţat că vor încerca să facă economii prin reformarea sectorului public, iar uniunile sindicale au fost de acord să împiedice grevele şi protestele.

Efectele austerităţii:

• Şomajul a urcat la peste 13% din PIB, iar numărul persoanelor fără loc de muncă de mai bine de un an s-a dublat.
• Datoria publică este de aşteptat să urce la 77% din PIB în acest an.
• Deficitul bugetar este de aşteptat să ajungă la sub 3%, pragul impus de Uniunea Europeană, până în 2014.
• Economia va creşte cu 3% abia în 2012, potrivit estimărilor guvernatorului băncii naţionale.