Războiul dintre Cuzman şi Ciorcilă ţine pe loc majorarea de 391 mil. lei de la Banca Transilvania

Majorarea de capital de la Banca Transilvania este cea mai mare operaţiune de acest fel derulată în ultimii doi ani pe Bursă, conducerea băncii propunându-şi inclusiv să atragă 120 mil. lei (27,4 mil. euro) cash de la acţionari, pentru a-şi finanţa operaţiunile, astfel încât să profite de golurile lăsate pe piaţă de băncile străine şi să-şi majoreze cota de piaţă.

Drepturile de preferinţă aferente majorării de capital ar fi trebuit să se tranzacţioneze deja la Bursă, iar subscrierea ar fi trebuit să se încheie la finele lunii iulie, însă din cauza procesului deschis de SIF Banat-Crişana operaţiunea va fi amânată cel puţin până în septembrie, când e programat primul termen de judecată.

SIF Banat-Crişana a formulat o cerere la Tribunalul Comercial Cluj pentru constatarea nulităţii absolute a tuturor hotărârilor Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor de la Banca Transilvania din 28 aprilie 2010. Acţionarii au aprobat atunci şi începerea demersurilor pentru listarea acţiunilor TLV şi pe bursa din Viena. Toate deciziile au fost luate cu majoritate de voturi, fiind votate inclusiv de SIF Banat-Crişana.

Dispută pe Consiliul de Administraţie

Conducerea SIF1 a mai atacat în justiţie şi deciziile Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor prin care au fost aleşi noii membri ai Consiliului de Administraţie. SIF1 ceruse împreună cu SIF Oltenia (SIF5) aplicarea votului cumulativ pentru alegerea administratorilor Băncii Transilvania, însă propunerea a fost respinsă de ceilalţi acţionari, respectiv BERD, Bank of Cyprus şi Horia Ciorcilă, preşedintele şi fondatorul băncii. Votul cumulativ se aplică automat dacă este cerut de acţionari care deţin minimum 10% din acţiunile cu drept de vot, condiţie care nu a fost întrunită de SIF1 şi SIF5. În urma alegerilor, SIF1 şi-a pierdut reprezentantul în CA de la TLV, conducerea băncii susţinându-l pe Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova (SIF2).

Conflictul dintre conducerea SIF Banat-Crişana şi conducerea Băncii Transilvania a izbucnit după Adunarea Generală a Acţionarilor de la SIF1 din aprilie 2009, când conducerea SIF a anulat voturile unui grup de investitori prezumaţi că ar fi acţionat în mod concertat cu Banca Transilvania, care deţineau împreună peste 17% din capitalul SIF, limitând accesul acestora în Consiliul de Administraţie. În urma mai multor procese, Cuzman a fost nevoit să cedeze şi a oferit trei locuri în CA grupului de investitori, unul dintre locuri revenindu-i lui Ciorcilă.

Ruptura s-a produs în 2009

Până anul trecut, relaţia dintre SIF Banat-Crişana şi Banca Transilvania a fost una foarte strânsă, fiecare companie având reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al celeilalte. Ciorcilă şi grupul de acţionari grupaţi în jurul Băncii Transilvania au acumulat pachete semnificative de acţiuni la SIF1 şi anul trecut, odată cu alegerile pentru Consiliul de Administraţie, au încercat să schimbe vechea conducere şi să preia controlul administrării activelor de 345 mil. euro ale SIF.

Conducerea SIF grupată în jurul lui Ioan Cuzman a profitat însă de dispoziţia CNVM care permite şefilor SIF să limiteze la 1% drepturile de vot ale grupurilor de acţionari care deţin concertat peste 1% din capitalul unei SIF, iar prin această metodă, utilizată şi de ceilalţi preşedinţi de SIF, şi-a păstrat echipa de conducere. Deşi părea că au ajuns la o înţelegere la începutul acestui an, după ce Cuzman a cedat trei locuri în CA pentru a stinge procesele deschise de Banca Transilvania, relaţiile dintre cele două părţi au continuat să se răcească, Ciorcilă susţinându-l pe Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova, pentru Consiliul de Administraţie al TLV.