Targheta-m-aş şi n-am cui…

Autor: Alexandru Ciolan 01.07.2010

În vremurile spre care trebuie să coborâm pentru a afla etimologia englezescului target luptele se purtau cu spada, cu lancea sau cu săgeţile slobozite din arc, iar apărarea nu se găsea săpând gropi în pământ, ci pe cal sau în picioare, în spatele unui scut. Bărbaţii erau mai bărbaţi (ceea ce nu înseamnă că şi femeile erau mai femei, iar copiii - mai copii).

Pe ambele maluri ale Canalului Mânecii pavezele masive, în general dreptunghiulare, ale cavalerilor erau diferite de cele uşoare ale pedestraşilor, al căror nume, targe (rostit ca în franceză, tarj), era de provenienţă germanică. Normanzii lui Wilhelm Cuceritorul (devenit rege al Angliei în 1066) au întărit folosirea numelui şi a obiectului desemnat şi au impus chiar, pe la 1400, diminutivul franţuzesc targette (rostit, iniţial, ca în franceză, tarjét), numele unui scut mic şi rotund.

Cuvântul a supravieţuit cu sensul iniţial până la jumătatea secolului al XVIII-lea, când apare prima atestare a sensului modern din engleză, acela de "ţintă" (ţintele pe care se exersau arcaşii semănau cu scuturile rotunde folosite pentru apărare). Sensul figurat, aplicat întâi oamenilor (ţintă a batjocurii, de pildă) datează de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, iar cel actual, de "scop, ţel, obiectiv", este relativ recent, datând de la sfârşitul anilor '40. Atunci a început glorioasa carieră a lui target în limbajul marketingului şi în cel al politicii.

În română, păstrându-şi grafia originară din engleză, dar pronunţat diferit (în engleză: tárghit; în română: tárghet) cuvântul a intrat târziu, după 1990, în romgleza tinerilor cu lecturi de peste Ocean. După o intensă şi adeseori supărătoare folosire, după ce şi-a dezvoltat (fără a renunţa la grafia şi pronunţia englezească) o adevărată familie, nici target, nici derivatele lui nu figurează, încă, în dicţionarele româneşti de limbă.

În româna actuală, target are cel puţin cinci sensuri:

1. Public-ţintă ("Deşi «targetul» acestui tip de (sub)producţii este adolescenta acneică, filmul a rulat la cinema «Studio», unde ultimul picior de adolescentă acneică a călcat acum vreo 50 de ani", R.lit. 35 / 03 p. 23)

2. Obiect vizat de o campanie publicitară ("Targetul este orice lift bun pentru a face publicitate în ascensor", G. suplim. Banii 11 III 08 p. VII)

3. Obiectiv, scop de atins ("Trebuie să mergem mai departe pentru că avem planuri, există targeturi...", wall-street.ro 28 X 09)

4. Nivel, valoare ("Targetul în vânzări, un factor motivaţional", wall-street.ro 19 X 06).

5. Standard ("Toshiba stabileşte noi targeturi de mediu", ecomogazin.ro 11 V 08)

Verbul a targeta şi-a dezvoltat şi el cel puţin trei sensuri:

1. A stabili publicul ţintă al unei campanii de publicitate sau al unui produs ("şCţampanie ce se adresează unui public-ţintă care nu este nici pe departe cel targetat de bancă…", Cotid. 30 IV 09 p. 2)

2. A stabili preferinţele unui public-ţintă şi a realiza un produs în funcţie de acestea ("Avantaje a fost prima revistă foarte bine targetată de la noi", Obs.cult. 127 / 02 p. 18)

3. A limita, a localiza, a restrânge o campanie la un anumit public-ţintă sau la o anumită zonă ("Însă dacă îi pun la dispoziţie clientului posibilitatea de a-şi targeta campania doar pe judeţul Mureş chiar şi pe Pro Tv, asta schimbă socoteala", Money.ro 9 IV 10).

Targheta-m-aş şi n-am cui / targheta-m-aş junelui / tânăr cetitorului / dar mi-e tânărul scârbit / de zăbava de cetit…

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.